Aproape 100 de întreprinzători mici și mijlocii din Bârlad colaborează cu unitățile de învățământ pentru a atrage tineri profesioniști în diferite meserii. La rândul lor, școlile profesionale, de arte și meserii, se adaptează la cerințele de pe piața muncii și își actualizează cifra de școlarizare pentru 2015 – 2016. Între cele două părți, angajatori și formatori, există un echilibru fragil, care poate fi influențat doar de pregătirea tinerilor ieșiți de pe băncile școlii.
Ministerul Educației Naționale, prin Centrul de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, încearcă să atragă agenții economici într-un parteneriat cu școlile profesionale sau liceele tehnice, în așa fel încât tinerii absolvenți să nu mai devină șomeri cu diplomă. Așa că, înreprinderile mici si mijlocii sunt invitate să solicite unitaților de învățământ de profil profesional cu durata de trei ani un necesar de tineri calificați în anumite mesarii. Pe baza acestor cereri, școlile profesionale din Bârlad își vor estima și vor propune Inspectoratului Școlar Județean Vaslui numărul de locuri disponibile pentru admiterea de anul viitor.
„Până acum, între 10 si 20 de întreprinderi mici și mijlocii din Bârlad au solicitat pe fiecare specializare, câte doi sau trei elevi, pentru a-i îndruma în activitatea practică, acesta fiind primul pas către o posibilă angajare, după finalizarea studiilor”, ne-a spus Viorel Râmboi, director adjunct la Grupul Școlar Tehnic „Petru Rareș”.
De exemplu, saloane de înfrumusețare sau coafură, service-uri auto, unități de alimentație publică sunt dispuse să lucreze cu tinerii de sub 18 ani. Dacă liceenii au calități profesionale, ei sunt solicitați să lucreze în respectiva firmă cu ocazia anumitor evenimente, sau atunci când activitățile sezoniere necesită o suplimentare a personalului. Aici vorbim, de exemplu, despre viitorii ospătari ori bucătari care pot lucra pentru un restaurant care găzduiește o petrecere.
„Într-o astfel de situație, câștigul este reciproc: firma dispune de forță de muncă atunci când are nevoie, iar tinerii au la îndemână un caștig bănesc”, ne-a explicat Viorel Râmboi.
Doar că în această situație, plata nu este încă reglementată clar. Edith Lăpușneanu, proprietară a unui cunoscut restaurant din Bârlad, declară că tinerii care au făcut practică vin de la liceu doar cu „teoria”, iar cei capabili nu pot fi angajați până la majorat, așa cum se întâmplă în țările vestice: „Acolo, agențiile specializate în recrutarea forței de muncă preiau obligațiile financiare și legale ale patronului. Mai exact, întocmesc documentele și achită salariul minorului practicant în baza unui contract încheiat cu firma beneficiară”.
Nemulțumiri legate de pregătirea practică a elevilor vin și din partea patronilor care dețin saloane de înfrumusetare. Irina B. este șefa de salon de coafura din zona centrală a Bârladului și ne-a povestit că fetele provenite din clasele profesionale reprezintă doar o grijă în plus, pentru că rare sunt cazurile în care o elevă chiar își doreste să învețe meserie. Și aici este invocată lipsa de interes, atât din partea tinerilor, cât și din partea părinților, care nu-i îndrumă și nu-i supraveghează.
Per total, în ciuda echilibrului fragil între cerere si ofertă, patronii vor solicita experiență la angajare, iar unitățile de învățământ vor diminua cifra de școlarizare.
Potrivit lui Viorel Râmboi, pentru anul școlar viitor, ar putea să dispară circa 50 de locuri de la specializările profesionale, din cele aproape 300 de locuri care au fost disponibile la admiterea de anul trecut. Decizia aparține Inspectoratului Școlar Județean, care va ține cont și de infrastructura școlară depășită, mai ales pentru activitățile practice, dar și de fluxul continuu de pe piața muncii din Bârlad.