Guvernul Greciei nu va coopera cu troica creditorilor, formata din Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si FMI, si nu va cere prelungirea programului de salvare, a declarat vineri ministrul de Finante, Yanis Varoufakis, dupa o intalnire la Atena cu seful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem.
„Aceasta platforma (de respingere a programului de salvare – n.r.) ne-a permis sa castigam increderea populatiei elene. Prima noastra actiune ca guvern va fi sa nu respingem motivele care ne-au facut sa contestam acest program, prin solicitarea unei prelungiri a acestuia”, a afirmat Varoufakis in fata reporterilor, citat de Reuters, scrie Mediafax.
Varoufakis l-a asigurat pe Dijsselbloem ca autoritatile de la Atena intentioneaza sa aplice reforme pentru a face economia mai competitiva si pentru a echilibra bugetul, dar ca nu va accepta o criza care se alimenteaza singura, o criza a deflatiei si a unei datorii publice neviabile.
Dijsselbloem, aflat la Atena pentru discutii cu noul guvern, a spus ca cele doua parti vor decide ce se va intampla dupa incheierea programului de finantare, pe 28 februarie.
Seful Eurogroup a cerut noului guvern sa respecte termenii actualului acord dintre Grecia si zona euro, si a avertizat fata de asumarea unor decizii unilaterale, afirmand ca este important ca progresele realizate sa nu fie date inapoi.
Dijsselbloem a mai spus ca sprijinul european depinde de respectarea de catre Grecia a obligatiilor asumate, iar decizia ca Grecia sa mearga inainte impreuna cu zona euro depinde de autoritatile de la Atena.
Grecia a obtinut din 2010 sustinere financiara de 240 de miliarde de dolari, acordata de troica creditorilor in schimbul unor masuri dure de austeritate si de reforma.
Randamentul obligatiunilor Greciei pe termen de 10 ani a crescut cu 0,8 puncte procentuale, la 11,054%, iar indicele Athex Composite a coborat cu 1,6%, in urma informatiilor. Publicatia The Guardian a relatat ca atmosfera de la conferinta de presa a celor doi oficiali a fost una tensionata.
Guvernul elen a anuntat miercuri ca vrea sa obtina rapid adoptarea unei legi menite sa imbunatateasca nivelul de trai al grecilor, in special prin cresterea salariului minim si prin anularea obligatiei mobilitatii in serviciile publice, impusa de creditorii tarii.
Totodata, guvernul a anuntat sistarea unor privatizari, precum cea a portului Pireu, cel mai mare din tara si principalul punct al planului de privatizari cerut de creditorii tarii, a principalul operator public de electricitate DEI, precum si a privatizarilor legate de infrastructuri si aeroporturi regionale.
Sursa: incont.ro