Maladia neuro-degenerativă Parkinson este considerată o afecțiune a oamenilor în vârstă, însă începe să se instaleze mai devreme, putând începe chiar de la vârsta de 20 de ani. În județul Vaslui, conform datelor oferite de reprezentanții Casei Județene de Asigurări de Sănătate, sunt peste 300 de persoane diagnosticate cu această boală chinuitoare, care nu se vindecă. „Medicamentele sunt foarte scumpe, de cele mai multe ori nu-și mai fac nici măcar efectul, pensiile sunt mici, iar traiul cu această boală este foarte dificil” mărturisește Sergiu P., un vasluian în vârstă de 40 de ani, afectat de această boală.
Tată a doi copii, unul dintre ei de doar patru ani, Segiu se gândește cu groază la ceea ce urmează. Știind prin ce a trecut propriul tată, acum trecut în neființă, măcinat de aceeași maladie, se gândește cu deznădejde și teamă la viitor.
„În urmă cu aproximativ doi ani, am fost diagnosticat cu boala Parkinson, spunându-mi că am moștenit-o de la tata. Vestea a venit ca un fulger. Nu puteam crede că e adevărat că la așa o vârstă să am boala asta. Într-adevăr, îmi mai tremura mâna câte puțin, dintotdeauna, dar n-am crezut niciodată nicio clipă că este vorba despre asta” a declarat acesta.
Medicii spun că debutul bolii este în tinerețe, dar se diagnostichează mai târziu, pentru că semnele clinice apar tardiv, motiv pentru care mai este și cunoscută drept „boala bătrâneții”.
Deși vârsta medie la care este stabilit diagnosticul este de 60 de ani, una din 20 de persoane, încep să aibă simptome parkinsoniene încă dinainte de a împlini 40 de ani.
Parkinson este a doua boală neuro-degenerativă ca răspândire după Alzheimer și se caracterizează prin pierderea progresivă a neuronilor care produc dopamina într-o regiune a creierului.
Dopamina acționează ca un mesager chimic care trimite semnale altor părți ale creierului, jucând un rol important în controlul mișcărilor și echilibrului. Majoritatea cazurilor de Parkinson sunt sporadice, ocazional boala regăsindu-se în aceeași familie.
Cel mai rău în cazul bolnavilor de Parkinson este faptul că medicamentele sunt foarte scumpe, pentru o persoană în stadiu avansat ajungând și la 1000 de lei pe lună, neluând în calcul pe cele gratuite, asta în timp ce pensiile și indemnizațiile sunt destul de mici.
Simptome
Nu toți pacienții au aceleași simptome, în același stadiu al bolii. Boala se manifestă foarte diferit de la un individ la altul.
Uneori, trec ani buni până să se observe o limitare semnificativă a activităților zilnice. Simptomele devin din ce în ce mai evidente pe măsură ce boala evoluează. Un semn precoce care poate indica (fără fi obligatoriu) boala Parkinson este tremorul invizibil al mâinilor – un tremor interior, fără vreo manifestare vizibilă. Multi pacienți care suferă de Parkinson se simt bine ani întregi până ca simptomele să devină supărătoare. În faza precoce a bolii, simptomele se manifestă numai pe o jumătate a corpului, extinzându-se apoi și la cealaltă jumătate. Printre simptomele clinice tipice ale bolii se numără tremor al mâinilor, brațelor, picioarelor, bărbiei și feței, rigiditate musculară și micrografie (scrisul de mână devine mic și înghesuit), lentoare și dificultate în mișcări, instabilitate posturală, tulburări de echilibru și coordonare, datorate faptului că se alterează sau dispar reflexele care ajustează poziția diferitelor segmente ale corpului pentru a menține echilibrul.
Complicații ale bolii Parkinson
Pe lȃngǎ simptomele fizice, pacientul poate experimenta depresie, anxietate sau fricǎ, toate acestea cauzate de conștientizarea bolii. De asemenea pot apǎrea dificultați ȋn gȃndire pe mǎsurǎ ce boala avanseazǎ.
Persoanele care suferǎ de boala Parkinson pot avea de multe ori probleme de somn, inclusiv insomnii precum și probleme ale vezicii urinare, inclusiv incapacitatea de a controla urina sau dificultăți la urinare precum și disfuncții sexuale.
Constipația este un alt simptom care poate apǎrea la persoanele cu boala Parkinson deoarece tractul digestiv devine mai lent.
Diagnosticarea bolii Parkinson
Nu există teste pentru a diagnostica precoce boala Parkinson, astfel ȋncȃt boala este, de cele mai multe ori, diagnosticatǎ numai dupǎ instalarea simptomelor specifice. Medicul poate diagnostica boala Parkinson ȋn funcție de istoricul medical al pacientului, dupǎ analiza simptomelor și dupǎ un control neurologic și fizic. Medicul poate solicita, uneori, teste pentru a exclude alte boli asemǎnǎtoare maladiei.
Ȋn prezent, o tomografie cu emisie de pozitroni poate detecta nivelurile scǎzute de dopaminǎ de la nivelul creierului, ceea ce ajutǎ la diagnosticarea mai ușoarǎ și mai rapidǎ a bolii.
Tratamentul bolii Parkinson
Tratament medicamentos: Boala Parkinson nu poate fi vindecată, dar anumite medicamente ajutǎ la controlul simptomelor. De asemenea, medicul poate recomanda modificarea stilului de viațǎ, exerciții aerobice cȃt și terapia fizicǎ. Medicul poate prescrie mai multe medicamente. Unul dintre ele este levodopa, care este un produs chimic natural care ajunge în creierul pacientului și este convertit ȋn dopaminǎ. Efectele secundare includ greață și o scădere a tensiunii arteriale atunci cȃnd pacientul se ridicǎ în picioare.
Inhibitori periferici ai catecol-0-metiltransferazei (COMT) e un alt medicament care, prelungește efectul tratamentului cu levodopǎ prin blocarea unei enzime care descompune medicamentul.
Agoniști dopaminergici, un alt medicament care, spre deosebire de levodopǎ, medicamentul nu se transformǎ ȋn dopaminǎ ȋnsǎ imită substanța. Efectele adverse ale agoniștilor dopaminergici includ halucinații, somnolență sau comportamente compulsive, cum ar fi hipersexualitatea sau foamea excesivǎ.
Agenții anticolinergici. Aceste medicamente au fost folosite de mai mulți ani pentru a ajuta la controlul tremuratului asociat cu boala Parkinson. Medicul poate recomanda benztropina sau trihexifenidil. Efectele secundare includ: tulburări de memorie, confuzie, halucinații, constipație, gură uscată și urinare dificilă.
Amantadina. Medicii pot prescrie medicameentul numai în stadiul incipient al bolii Parkinson. Efectele secundare pot include umflarea gleznelor sau halucinații.
Tratementul chirurgical
Intervenția chirurgicalǎ este o opțiune doar atunci cȃnd tratamentul medicamentos nu mai controleazǎ simptomele. Dupǎ o intervenție chirurgicalǎ pacientul reȋncepe tratamentul medicamentos.
Electrostimularea profundǎ cerebralǎ este o procedurǎ care este aplicatǎ pacienților ȋntr-un stadiu avansat al bolii. Terapia utilizeazǎ impulsuri electrice pentru stimularea unor anumite zone ale creierului. Aceste impulsuri electrice sunt generate de o serie de electrozi plasați ȋn creier printr-o intervenție chirurgicalǎ.
Tratamente naturiste pentru boala Parkinson
Merele, consumate zilnic (până la un kg), au un efect de protejare a celulelor nervoase contra bolilor degenerative, precum Alzheimer și Parkinson. Totodată, mărul este un excelent tonic nervos și muscular.
Tinctura de coada-șoricelului, foarte eficientă în cazul celor afectați de Parkinson, se face atât din plantă proaspătă, cât și din plantă uscată.
Sfaturile medicilor
Pacienții care suferǎ de aceastǎ maladie sunt sfǎtuiți sǎ aibǎ o alimentație sǎnǎtoasǎ bogatǎ ȋn fibre și lichide, sa consulte un terapeut ocupațional deoarece realizarea activitǎților zilnice devine mult mai dificilǎ și să evite cǎzǎturile și mișcările prea rapide.
Suportul pentru pacienții care suferǎ de boala Parkinson este foarte importat. Pacientul trebuie sǎ se bucure de sprijinul familiei pentru a putea trǎi cu acestǎ maladie extrem de gravǎ. Pacientul, dar și familia acestuia pot apela la un psiholog deoarece este foarte posibil sǎ aparǎ stǎri precum depresie, anxietate sau panicǎ.
De asemenea, existǎ grupuri de suport specializate ȋn care oamenii cu aceeași suferințǎ fac schimb de informații și ȋși oferǎ sprijin reciproc.