* În aprilie, românii vor afla care este decizia Guvernului în legătură cu reducerea TVA. Ponta a declarat ieri că are în vedere două variante de reducere a taxei pe valoare adăugată: fie reducerea cotei generale de la 24% la 20%, fie scăderea acesteia doar la produsele alimentare de bază, de la 24% la 9%.
Simona MIHĂILĂ, Alex SAVA
„Nu le putem face pe amândouă. Vreau să luăm o măsură care să ajute în ansamblu economia românească. Vreau ca din reducerea de TVA să avem încasări mai bune, evaziune fiscală mai puțină și mai multă încredere în economia românească. Indiferent pentru ce variantă vom opta, totul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016”, a menționat premierul Victor Ponta.
Lista produselor de bază a inclus inițial doar pâinea, carnea, peștele, legumele și fructele, însă a fost extinsă prin includerea și altor produse, precum lapte, ouă, animale și păsări vii. Așadar, mai nou, decizia este așteptată cu sufletul la gură și de către producătorii de lapte. Ei pledează pentru cea de a doua variantă de reducere, întrucât menținerea TVA la o cotă mai mare de 9 % va avea efecte dezastruoase asupra pieței.
„Noi ne dorim 9% TVA, chiar TVA zero la raft și pe întreaga filieră, dar deciziile tehnice cu recuperarea de TVA trebuie să le ia Ministerul de Finanțe. Trebuie să ținem cont că tot ceea ce decidem noi astăzi va influența piața laptelui și industria în următoarele luni sau chiar ani. Deci, daca nu reducem TVA, puținii procesatori din Romania vor deveni din ce în ce mai puțini”, a declarat Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui în cadrul unei întâlniri cu Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.
De asemenea, el a atras atenția că piața nu este atractivă pentru business și că nereducerea TVA pentru lapte și produsele lactate va face ca procesatorii și hipermarket-urile se vor orienta către alte piețe de unde să cumpere materia primă.
„Fumigene populiste”, crede opoziția din Vaslui
În județul Vaslui, reprezentanții partidelor politice privesc cu scepticism punerea în aplicare a acestei măsuri. Unii cred că TVA nu va fi redus cu nici măcar un procent, în timp ce alții sunt de părere că totul depinde de rezultatul negocierilor cu instituțiile financiare internaționale (FMI).
„Se dorește reducerea TVA, dar eu nu știu ce i-a împiedicat să facă acest lucru până acum. Eu am depus proiect de lege pentru reducerea TVA la 19%, și? Credeți că i-a interesat? Absolut deloc. Acestea sunt niște promisiuni populiste făcut în campania electorală, atât de stânga, cât și de dreapta, și care nu vor fi puse în practică”, a declarat deputatul independent Tudor Ciuhodaru.
El nu crede că optarea pentru o singură variantă de reducere a TVA va avea efectele așteptate: „Cota taxei pe valoare adăugată trebuie diminuată în cazul produselor alimentare de bază la 9%, poate chiar mai jos de atât, și la 19% la restul”.
Referitor la dezechilibrul bugetar creat de o asemenea reducere, Ciuhodaru nu-și face griji: „Bineînțeles că va crea un dezechilibru bugetar, dar acesta va fi compensat din încasări. Faptul că avem una dintre cele mai mari cote TVA din Europa în condițiile în care suntem una dintre cele mai sărace țări din Europa nu este un răspuns că mergem pe o cale greșită?”.
El este de părere că rezistența pe care o opune FMI în legătură cu acest subiect ar trebui ignorată: „De ce trebuie să ne împiedicăm noi de FMI? Eu am spus întotdeauna că România trebuie să-și vadă de drumul său, să-și consolideze singură economia cu măsuri aplicabile la noi în țară și că recomandările și interdicțiile FMI și ale Uniunii Europene nu trebuie luate în serios. În orice caz, indiferent ce spune că va face Guvernul Ponta, convingerea mea este că totul va rămâne pe hârtie”.
Liberalii vor, dar nu cred!
Parlamentarii liberali vasluieni sunt de acord cu reducerea cotei de TVA propusă de Guvernul Ponta, dar sunt sceptici privind posibilitatea aplicării acestei măsuri.
Dincolo de neîncrederea în actualul guvern și în actualul premier, senatorul este de acord cu reducerea cotei de TVA, aceasta fiind o prevedere a programului de guvernare propus de PNL.
„Ca liberal, întotdeauna am spus că pentru o economie, mai ales cum e cea a României, care are nevoie de impulsuri, e enevoie de scăderea taxelor cât de mult se poate. Trebuie analizat însă și impactul asupra bugetului de stat. Trebuie să plătim salarii, pensii… Nu vreau să intru în chestiuni tehnice. Și noi, în programul de guvernare insistăm pe reducerea TVA și a contribuțiilor. Dar nu poți să adopți o măsură bună din punct de vedere fiscal, dacă nu e însoțită de soluții complementare, cum ar fi reducerea evaziunii fiscale. Nu știu dacă Ponta e în stare să o reducă. Vedem un pic de spectacol în presă, că a intrat ANAF-ul pe la unii, dar trebuie văzut impactul în plan național. Ei (PSD – n.r.) abia acum s-au apucat de stopat evaziunea”, a mai spus Dan Marian.
Colegul său, deputatul Florin Ciurariu, este de aceeași părere în ceea ce privește necesitatea unor măsuri de relaxare fiscală, însă nu crede în programul Guvernului Ponta pentru că nu este explicată sustenabilitatea măsurilor propuse.
„În general, noi liberalii suntem pentru relaxare ficală, iar în România este mare nevoie. Noi, în noul program de guvenare avem o reducere de TVA la forma la care era înainte, de 18%. Reducerea fiscalității este o politică în sine. De aceea, ce face guvernul mai puțin mă interesează, pentru că nu vine concret cu soluțiile prin care pot fi susținute aceste măsuri. Ceea ce rămâne și pentru noi în actuala guvernare, chiar prin proiectul lor de Cod Fiscal, e că prevede chiar o amânare a reducerii CAS, pentru că în România există în continuare o fiscalitate a forței de muncă. Asta îi afectează și pe salariați, că mulți sunt plățiti la negru și nu beneficiază de contribuțiile sociale. La măsurile luate de actualul guvern, nu avem explicații”, a spus Ciurariu.
Pleșu consideră că, dintre cele două variante luate în discuție de Ponta, cea mai benefică pentru economie este reducerea cotei generale a TVA de la 24% la 20%. La produsele de bază e util, dar nu suficient. Avem experiența reducerii TVA la pâine, care nu a avut niciun impact major. Trebuie revitalizat întreg mediul de afaceri, nu numai o parte”.