de Simona MIHĂILĂ
* Deputatul PSD a stat în capul mesei primei ședințe ordinare a Consiliului Local de după demisia lui Constantinescu, în totala admirație a subalternului său, primarul Marin Bunea, în numele căruia Solomon a vorbit chiar și neîntrebat. Niciun consilier nu a îndrăznit să-l deranjeze în timp ce dădea lămuriri nesolicitate. Culmea comicului a fost atunci când domnul deputat, în lipsa argumentelor legale, a ținut partea unui afacerist local invocându-i inocența în relația de business pe care acesta o derulează de 17 ani cu primăria. Dacă încercarea ar fi ținut, comerciantul ar fi primit, probabil, pe tavă un contract pentru un teren bine poziționat în oraș.
Deputatul PSD Adrian Solomon nu are odihnă. Nici bine nu și-a epuizat agenda la Parlament, că a alergat într-un suflet la Bârlad unde, în loc să se relaxeze după trei zile de muncă istovitoare, s-a “înființat” la primărie, unde-l aștepta pierdut în spațiu subalternul său, primarul Marin Bunea.
O persoană precum primarul interimar Bunea, care, de curând, declara ingenuu că el nu cunoaște legea în baza căreia a ajuns în fruntea orașului, nu trăiește oricând un moment atât de înălțător, în care 21 de oameni cu scaun la cap îl numesc într-o sumedenie de comisii si comitete de însemnată importanță pentru comunitate.
Nu băgăm totusi mâna în foc că Bunea s-a prins până la sfârșitul ședinței de ceea ce i s-a întâmplat, dar nici nu-l putem invinovăți. Pe parcursul celor aproape două ore cât a durat ședința, persoana lui a fost complet eclipsată de cea a “domnului deputat” (dacă cineva poate fi destul de mirat de o asemenea situație).
Solomon a vorbit de câte ori i-a tunat și nu s-a lăsat încurcat de lege (aceea care spune că într-o ședință de consiliu local se poate lua cuvântul la cererea adresată președintelui de ședință si numai dacă acesta este de acord). E adevărat, nici președintele – respectiv Dorin Apostol – nu a avut viteza de reacție necesară pentru a-l opri pe Solomon, în cazul în care, prin abusrd, ar fi avut tupeul să o facă.
Așa că “domnul deputat” le-a oferit tuturor o mostră din cum decurge o ședință de partid în care cel care trebuie să ia cuvântul este cel care are dreptate. Și cum șeful are întotdeauna dreptate, deputatul Solomon, liderul PSD Bârlad, a preluat frâiele “dezbaterilor” nestingherit, așa cum rar a fost văzut în plenul Parlamentului, acolo unde bârlădenii chiar l-au rugat să-și expună abilitățile.
A făcut recomandări, a dat sfaturi, i-a certat pe consilierii indisciplinați, s-a indignat, s-a calmat, s-a aprins, a oferit soluții, sugestii, folosind o gamă variată de tonuri, ale căror intensitate Bunea, ca și alți subalterni ai lui Solomon, prezenți la ședință, au simțit-o cel mai bine la nivel muscular. La musculatura gâtului, mai exact, cea care coordonează mișcările aprobatoare ale capului.
De ce ar vrea Solomon să albească rufe murdare?
Un singur rateu a dat Solomon în demonstrația sa de șef care știe de toate: momentul în care a încercat să facă psihanaliza unui om de afaceri din Bârlad. Un afacerist, pe care îl cheamă Maxim și în numele căruia Nicolae Spînu, directorul tehnic al primăriei, le-a cerut consilierilor să-i “prelungească” un contract de concesiune a unui teren din zona spitalului (vizavi de clădire, în stația de autobuz). Pe acest teren, Maxim a ridicat o construcție de unde, din 1999, face comerț. Bun loc, bun vad, fructuoasă activitate, de vreme ce patronul cere prelungire de contract după 17 ani!
Citind actele, pe consilierul Dumitru Boroș, de profesie avocat, l-a jenat “la ochi” informația că se cere prelungirea contractului în condițiile în care acesta expirase de câteva luni.
“Ni se cere să <prelungim> un contract care nu mai există. Cum vine asta?”, a fost remarca avocatului Bouroș.
Spînu a pasat-o rapid către “juriștii din primărie” care cică “n-au zis nimic” atunci când au aflat speța. Solomon a încercat potența unei expresii infailibile în mentalitatea alesului de provincie: “prin efectul legii” care face și drege. Încercarea n-a ținut, consilierii (cu mici și tradiționale excepții) lăsându-se convinși de argumentul invocat de Boroș.
După numărătoarea oficială a voturilor, Solomon și-a făcut datoria în fața lui Maxim (ca să nu fie discuții, da?), reluând expozeul cu accente psihanalitice: “probabil nu s-a gândit că …”, “s-o fi gândit că”, “cine știe ce-o fi fost în capul lui”, de nu a cerut prelungirea contractului în timp util, adică.
Fără a manifesta nici cea mai mică urmă că ar putea cădea în ridicol, ditamai deputatul le flutură consilierilor pe sub nas un argument mai jenant decât toate: “Sunteți pregătiți (adică orașul) să-i plătiți suma pe care o va cere Maxim pe construcția de pe terenul respectiv?”.
O fi vrând Solomon să sugereze că el știe ce nu știu alții? Cum că Maxim va cere o sumă de n-o s-o poată Bârladul duce? Interesant!
La fel de interesante sunt și detaliile contractului de concesiune încheiat între acest Maxim și Primăria Bârlad, în 1999. Detalii pe care deputatul Adrian Solomon ni le sugerează a fi atât de “periculoase” pentru bugetul local, încât consilierii ar trebui să se teamă suficient de mult cât să încalce legea și să-i ofere patronului, pe tava, încă un contract de folosință a terenului.