de Dan Dobrovolschi
Apărând în fața judecătorilor de la Curtea Europeană de Justiție, Bernard Schima, avocatul Comisiei Europene, a declarat că actuala infrastructură pentru transferuri de date transatlantice între Europa și Statele Unite nu oferă cetățenilor europeni protecție adecvată împotriva activităților de spionaj întreprinse de agențiile guvernamentale americane, recomandând judecătorilor Curții Europene să-și închidă conturile de Facebook.
Inițiat în urma plângerilor înaintate împotriva a 5 companii americane – Apple, Facebook, Microsoft, Skype și Yahoo, cu sprijinul autorităților competente de pe teritoriul Germaniei, Irlanda și Luxemburg, respectiv sprijinul activistului Max Schrems, cazul adus în fața Curții Europene de Justiție ridică probleme sensibile din legislația europeană, ce impun schimbări urgente pentru o mai bună protejare a drepturilor cețățenilor. Subiectul a fost adus în discuție în urma dezvăluirilor făcute de celebrul Edward Snowden, expunând modul în care agențiile înrolate în programul american de colectare a datelor – PRISM – pot accesa datele deținute de 9 mari companii specializate în servicii online, printre care și cele 5 menționate de activistului Max Schrems.
Directivele europene privind protecția datelor interzic transferul datelor personale către țări din afara Uniunii Europene care nu întrunesc standarde de protecție ˝adecvate Uniunii Europene˝. Venind în sprijinul companiilor americane care operează pe teritoriu european, Uniunea Europeană a introdus Safe Harbor Framework, un program care permite organizațiilor să-și certifice conformitatea cu prevederile europene. Potrivit aceluiași Max Schrems, derularea programului PRISM pe teritoriul Statelor Unite face ca datele personale aparținând cetățenilor europeni care folosesc serviciile companiilor incriminate să fie la îndemâna agențiilor americane de informații, ceea ce înseamnă că acordul Safe Harbour nu se mai aplică în prezent.
Considerat necesar din punct de vedere politic și economic, programul Safe Harbor este în prezent blocat la faza de negocieri, purtate între experții europeni și americani deja de aproape un an și jumătate. Teoretic, chiar și fără un acord funcțional, companiile americane încă pot solicita dreptul de a transmite datele personale în afara Uniunii Europene. O soluție mai elegantă, luată deja în considerare de unele companii (ex. Twitter), ar putea fi investirea în sisteme Data Center securizate găzduite pe teritoriu european.
Decizia Curții Europene de Justiție este de asemenea importantă, mai ales în contextul pregătirii noii directive europene pentru protecția datelor personale. Între timp, absența unui acord final privind statutul programului Safe Harbor face și mai dificilă atingerea unui consens între companiile care doresc schimburi de date nerestricționate, desfășurate sub certificarea acestui program, respectiv solicitările avocaților care promovează impunerea unor limite mai stricte, obligând păstrarea datelor personale pe servere găzduite în Uniunea Europeană.
Sursa: go4it.ro