Obligarea preoților să cotizeze la televiziunea Patriarhiei readuce în actualitate birurile impuse micilor slujitori ai Domnului de către preafericiți. Numai pentru abonamentele la publicațiile „recomandate” imperativ de Episcopia Hușilor și la susținerea organismelor de conducere, o parohie poate plăti până la 2.500 de lei. Preoții din parohiile sărace susțin că dările pe care trebuie să le verse în contul protopopiatelor depășesc anual 7.000 de lei, în condițiile în care „liturghia” puținilor creștini practicanți este de doar câțiva leuți. Pentru a nu muri efectiv de foame, preoții sunt obligați să sape mai adânc în buzunarele enoriașilor. „Ce este și mai grav e că veniturile unui preot din ziua de astăzi nu mai sunt așa cum erau odată. Bătrânii se împuținează, iar tinerii nu vin la Biserică și nici nu țin rânduielile. Dar nimeni nu înțelege asta. Nouă ni se tot cer bani”, a spus preot.
Circulara cu pricina nu a mai ajuns și la parohiile din Eparhia Hușului, întrucât publicarea ei în mediul online a stârnit un scandal mediatic de proporții, iar Patriarhia a renunțat, probabil, la demers. Însă parohiile din Vaslui cotizează de ani buni în conturile Trinitas. În aceste condiții, preoții se întreabă dacă este vorba de o schimbare a modului de calcul a sumei datorate televiziunii, ori daca nu cumva până acum colegii lor din alte zone ale țării nu au dat niciun leu, ei fiind singurii cotizanți.
„Eu plătesc Trinitas de vreo trei ani. Nu am întrebat niciodată pentru ce. Nici nu știu cum au socotit sumele aferente, pentru că am colegi cu parohii mai bune plătesc mai puțin decât mine. Jumătate chiar. Dar mă întreb: ăia de la Slatina au plătit până acum sau Moldova e calul de bătaie al Patriarhiei? Noi bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului, noi bani pentru Trinitas, noi pentru susținerea Episcopiei, filantropie… Ca să nu mai spun că achităm tot felul de abonamente la niște publicații… Dacă e să fac un calcul, numai sumele astea, pe care le plătim, chipurile, pentru propagarea credinței noastre creștin-ortodoxe, ajung undeva la 2.500 de lei”, ne-a declarat un preot care a insistat să-i protejăm identitatea, pentru a nu păți precum colegii săi caterisiți sau mutați disciplinar.
Sumele pe care preoții vasluieni îi plătesc în conturile Trinitas sunt doar pentru postul de radio, nu și pentru televiziune. Tocmai de aceea postul TV abordeaza ori transmite foarte rar materiale din această zonă a țării. Chiar și așa, taxa cerută este, într-adevăr, ilogică. Unele parohii plătesc între 100 și 200 de lei, iar altele, deși au mai puține familii, plătesc 300!
Biruri de zeci de milioane
Preoții nu plătesc doar taxele și materialele de promovare a cultului, ci și multe alte dări care, chiar dacă au caracter ocazional, sunt destul de mari.
„Acum, de Sfânta sărbătoare a Învierii lui Hristos, să vedeți câte tipuri de lumânări or să scoată. Și noi trebuie să luăm de toate. Cât vor ei, nu cât vrem noi. La Crăciun, la fel! Unui coleg i-au dat mai multe calendare decât creștini avea în parohie. Și a trebuit să le plătească pe cele pe care nu le-a vândut. Că pe ei nu îi interesează. Ei vor bani! Tot la Crăciun, ne pun să vindem și CD-uri cu colinde. Păi cei mai mulți dintre bătrânii de la țară nici nu au la ce să le asculte. Le vinzi, nu le vinzi, le plătești! La o parohie săracă, taxele anuale ajung la câteva zeci de milioane bune (lei vechi, n.r.). 70-80. De unde să dai atâția bani? Bâtrânii se împuținează de la an la an, iar asta se simte și la slujbă, că sunt din ce în ce mai puțini, că tineretul nu vine. Sunt zile când faci slujbă cu 10 oameni. Iar ei îți dau, din puținul lor, doi sau trei lei. De unde să plătești zeci de milioane?”, mai spune preotul.
Cuvintele sale nu sunt departe de adevăr. Est News a publicat în trecut o listă cu principalele dări ale unei anumite parohii. Astfel, preotul de acolo trebuia să dea: 500 de lei – susținere Episcopie; 300 lei – susținere Protopopiat; 650 lei – filantropie; 900 de lei – abonamente; 100 lei – comision bancar; 200 lei – imprimate; 200 lei – fond pastoral eparhial; 800 lei – făclii de Paști; 800 lei – tămâie și cărbuni, 1.300 lei – cărți de rugăciuni; 400 de lei – corul Episcopiei. La asta se adaugă și alte sume precum: 200 lei – făclii de Crăciun; 600 lei – CD-uri; vin cultic – 350 lei, Radio Trinitas – 160 lei. Așadar, la un calcul sumar, suma de 7.000 de lei avansată de preotul cu care au discutat reporterii Est News se justifică.
Concluziile preoților și ale creștinilor
„Este greu de spus ce se va întâmpla. Dacă se va spune ca de mâine toți preoții să plătească nu șapte bani de familie, ci un milion, toți vom plăti. Nu va protesta nimeni. Pentru că noi trebuie să facem ascultare, altminteri… Dar ce se va întâmpla cu cei care nu vor avea de unde să plătească? Te duci la om și-i ceri, lași la o parte demnitatea, dar dacă nu are nici el de unde să îți dea? Lumea își pierde încrederea în Biserică. Și la țară se schimbă mentalitatea. Tineretul pleacă în străinătate și vede că acolo Biserica îi dă, îl hrănește, îl îmbracă, nu-i cere. E greu de spus unde se va ajunge…”, spune preotul.
Părerile oamenilor simpli sunt împărțite. Unii admit că dau la preoți sume consistente, privându-se uneori pe ei înșiși de împlinirea unor nevoi elementare, alții nici măcar nu vor să audă de „iertarea păcatelor contra-cost”.
„Eu mă duc la Biserică și mai dau bani la preot, la Liturghie. (…) Dau și eu cât am. 20, 30, 50 de lei… Sunt luni în care nu îmi rețeta, dar la biserică mă duc”, spune Maria Croitoru, din Vaslui.
Vasile Panait este însă de altă părere: „Acum câteva zile a venit preotul cu postul… A cântat un pic pe hol și, când a văzut că nu duc mâna la buzunar, s-a apucat să mă întrebe de una, de alta… Cred că nu pleca dacă nu îi dădeam bani. I-am dat, să plece. I-aș fi dat oricum. Dar nu așa, să-i ceri practic. De asta nu dau pentru altele. (…) Pentru televiziune? Păi nu plătesc abonamentul la cablu? Dacă mă uit pe un canal de pescuit trebuie să plătesc și la Vânători și Pescari? De ce credința în Dumnezeu trebuie să mă coste? Dumnezeu îmi iartă păcatele contra-cost?”