de Marian MOCANU
Master Planul sectorului de apă și canalizare de la nivelul județului Vaslui, prezentat spre aprobare săptămâna trecută consilierilor municipali vasluieni, denotă mari deficiențe prea puțin cunoscute ori făcute publice de către oficialități. Pe lîngă faptul că doar 21,1 % din locuitorii din mediul rural au apă potabilă curentă și doar 6,35% au canalizare, sistemele de apă și canal existente au disfuncționalități majore. Nu mai puțin de 18 stații de tratare sunt supradimensionate și, în consecință, nefuncționale. Pentru ca, în următorii 30 de ani, marea parte a locuitorilor județului Vaslui să fie conectați la sistemele de apă și canalizare, sumele necesare sunt imense, de peste 500 milioane euro, din care 158 de milioane ar urma să fie atrași până în 2020 de la Uniunea Europeană.
În secolul al XXI-lea, doar 21,1% din locuitorii din mediul rural ai județului Vaslui au acces la apă curentă, iar procentul celor care au canalizare este de doar 6,35%. Spre comparație, în mediul urban 70,63% din locuitori sunt beneficiari ai sistemului de alimentare cu apă și 50,53% au canalizare.
Pentru ca imaginea dezastrului să fie completă, 18 stații de epurare de la nivelul comunelor, realizate din bani europeni, nu sunt funcționale. Asta nu din cauza deficiențelor de construcție, ci din cauză că sistemele de canalizare aferente nu au destui beneficiari, astfel că respectivele stații de epurare nu pot funcționa dat fiind că ele au fost supradimensionate și nu intră în parametrii de exploatare.
Motivul pentru care s-a ajuns la această situație este simplu, multe primării au accesat programe cu finanțare europeană, cu bani primiți prin intermediul Ministerului Dezvoltării, prin așa zisele măsuri 322. Anterior accesării acestor proiecte, în prea puține cazuri studiile de fezabilitate efectuate de primăriile beneficiare au ținut cont de realitate. Astfel, după finalizarea proiectelor, s-au trezit că nu au destui beneficiari, din cauza costurilor de branșare la sistemul de canalizare, față de posibilitățile financiare ale famiiliilor din mediul rural.
Investiții de milioane de euro fără utilitate
În mediul rural, aproape 71 km rețea de canalizare, 37 stații de pompare ape uzate și 18 stații de epurare mecano-biologică, deservesc doar 6,35% din populația arondată. Astfel, față de mediul urban, la o lungime de cinci ori mai mică a rețelei, numărul de beneficiari din mediul rural este de aproape zece ori mai mic! Faptul este cu atât mai grav cu cât, din totalul de peste 395.000 locuitori, câți numără județul Vaslui, 61,32% trăiesc în mediul rural!
În ceea ce privește alimentarea cu apă în mediul rural, situația este ceva mai bună: 21,1% din locuitorii de la țară sunt în prezent conectați la unul din cele 41 sisteme de alimentare cu apă existente, iar alte 23 sisteme sunt în curs de execuție. În același timp, în mediul urban, 70,63% din locuitori beneficiază de apă curentă, asta în condițiile rețeaua totală a sistemelor de apă de la orașe este cu circa 15% mai mică decât rețeaua totală realizată la nivelul comunelor, de 415,6 km față de 493 km.
Pierderi de peste 50%
Master Planul sectorului de apă și canalizare scoate la iveală și alte deficiențe. În primul rând, pierderile mari înregistrate în rețeaua de transport a apei potabile, care ajung la 59%, în cazul municipiului Vaslui, 56% – la Bârlad și până la 71% pentru sistemul Murgeni. Apoi, pentru cea mai mare parte a fondurilor de captare nu sunt asigurate zone de protecție sanitară și debitele necesare.
Pierderile menționate de specialiști sunt scuzabile, atât din cauza stării avansate de uzură a echipamentelor (cel puțin în cazul sistemelor urbane) și a cazurilor de deversări de preaplin din cauza reducerii consumului. Nu același lucru se poate spune despre respectarea condițiilor de mediu, cu privire la instituirea zonelor de protecție. Nu sunt puține cazurile în care, deși este interzis prin lege acest lucru, în sursele de apă potabilă se practică adăpatul animalelor, îmbăiatul sau spălatul vehiculelor. Cu toate acestea, specialiștii Aquavas spun că indicele de calitate a apei potabile, cel puțin din sistemele de alimentare de la nivelul orașelor și municipiilor, este în parametrii admiși, fapt dovedit prin buletinele de analiză.
Sistemele de canalizare de la nivelul județului Vaslui au mai multe deficiențe, însă lipsa sistemelor de colectare a apelor uzate în zona rurală este cel mai important.
Specialiștii implicați în elaborarea Master Planului au constatat creșteri ale debitelor de apă uzată datorate apelor subterane infiltrate în rețeaua de canalizare, volume mari ale exfiltrațiilor de apă uzată cu impact asupra factorilor de mediu și a stării de sănătate a populației, dar și depuneri și colmatări ale canalelor secundare datorate reducerii necesarului de apă.
În plus, numărul mare de avarii, prin ruperi ale îmbinărilor ori prăbușiri ale canalelor, precum și faptul că sunt folosite utilaje vechi și uzate în stațiile de pompare, având consumuri specifice energetice mari arată că este nevoie de investiții importante în reabilitarea vechilor sisteme, în afară de realizarea unora noi.
Necesarul de investiții, imens!
Realizarea acestui Master Plan la nivel județean a fost necesară în vederea accesării de fonduri europene în perioada următoare pentru continuarea programului de investiții în sistemele de apă și canalizare, condiție obligatorie impusă de Uniunea Euopeană. Conform acestui document, analiza și evaluarea situației existente la nivel județean arată că în județul Vaslui sunt necesare pentru îndeplinirea condiționalităților de conformare investiții majore, în valoare de 511.544.665 Euro.
Costurile totale ale investițiilor până în anul 2042 pentru sectorul de apă sunt de 135.611.599 euro, doar pentru investițiile prioritare incluse în Faza a I-a (în perioada 2014 – 2020) și care au nevoie de finanțare pentru investițiile alocate, suma necesară fiind de 73 milioane euro, sumă care se speră a fi obținută din Fondul de Coeziune.
Spre exemplu, proiectul pentru reabilitarea sistemului de apă și canalizare pentru municipiul Vaslui însumează doar 17 milioane euro, în condițiile în care acesta este un proiect major, ce ar trebui să rezolve problemele orașului pentru următorii 30 de ani. În același timp, conform estimărilor, costurile totale ale investițiilor la nivel județean, până în anul 2042, pentru sectorul de apă uzată depășesc 375 milioane euro. Doar pentru aglomerările urbane sau rurale propuse pentru a fi incluse în programul 2014 – 2020, care necesită finanțare pentru investițiile alocate sau propuse, necesarul este de peste 88 milioane euro.
Cele mai mari sume vor fi alocate în mediul rural, astfel ca, până în 2040 să se realizeze un grad de conectare a populației la sistemele de apă și canalizare de 100%. În acest sens, prin proiect se propune realizarea a 162 foraje noi de mare adâncime și 83 de stații de clorinare a apei, extinderea conectării la serviciile de alimentare cu apă potabilă, dar și realizarea a 47,8 km de aducțiuni noi de apă, reabilitarea a 3,9 km de aducțiuni existente, extinderea rețelelor de distribuție a apei cu 1122,3 km, reabilitarea a 36,4 km rețele de distribuție existente, execuția a 143 rezervoare noi și reabilitarea a opt rezervoare existente.
În ceea ce privește sistemul de canalizare, prin proiect s-au prevăzut execuția a 292,3 km rețele noi de canalizare, inclusiv colectoare principale, reabilitarea a 31,37 km de rețele de canalizare și constuirea a zece noi stații de epurare și a nu mai puțin de 108 stații de pompare a apelor uzate.
Acestea se vor realiza în comunele Băcești, Perieni, Vetrișoaia, Ivești, Fălciu, Berezeni, Codăești, Lunca Banului, Ferești, Rafaila, Costești, Tanacu, Muntenii de Jos, Iana, Laza, Poienești, Duda Epureni, Tăcuta, în paralel cu sistemele de alimentare cu apă. Până la sfărșitul acestei perioade, locuitorii din comunele Coroiești, Fruntișeni, Oșești, Pădureni, Ștefan cel Mare, Găgești, Rebricea, Delești, Dimitrie Cantemir, Poienești, Ibănești, Bogdana, Alexandru Vlahuță, Bogdănești, Lipovăț, Viișoara, Miclești, Puiești, Pogana, Albești, Hoceni, Băcani, Ciocani Gârceni, Cozmești sau Roșiești vor putea beneficia de sistemele de alimentare cu apă ce urmează a fi realizate.