de Marian Mocanu
În piețele agroalimentare din municipiul Vaslui sunt tot mai puțini producători agricoli care să-și desfacă în mod direct marfa. Motivul îl constituie obligativitatea producătorului, începând cu data de 1 mai, de a completă la fiecare vânzare un carnet de comercializare a produsului, operație care poate dura, pentru un vânzător cu mai puțină carte, chiar și câteva minute. În aceste condiții, cumpărătorii se vor orienta încet-încet spre comercianții care nu au această obligativitate și care deja au acaparat piețele. Producătorii consideră aceste obligații drept o aberație menită să-i oblige să vândă marfa către angrosiști sau comercianți.
Noile reglementări intrate în vigoare la 1 mai referitoare la comercializarea, de către producătorii agricoli a roadelor muncii lor va face ca aceștia să nu-și mai vândă produsele la tarabele din piețe, preferând să le vândă direct angrosiștilor sau comercianților. Faptul că, la fiecare legătură de zarzavat, kilogram de morcovi ori bucată de brânză vândută trebuie să completeze carnetul de comercializare a produselor și să remită un exemplar clientului îi va face pe aceștia din urmă să se orienteze către tarabele comercianților, care nu au această obligativitate.
Piața Traian din municipiul Vaslui este fieful a două mari clanuri de comercianți care au închiriat, în nume propriu, sau prin interpuși, cea mai mare parte a tarabelor, dictând practic prețul produselor agricole. Teoretic, comercianții ar trebui să elibereze bon fiscal, însă în piețele vasluiene nu este nici o casă de marcat la vedere, ele apărând pe tejghele doar când se zvonește că urmează vreun control.
În același timp, încă din prima zi a acestei săptămâni producătorii din piață au fost vizitați de polițiștii locali, obiectul controlului fiind existența la purtător a atestatului de producător și a carnetului de comercializare a produsului. Atestatul de producător poate fi ridicat de la primărie și pe el este trecută suprafața de teren pe care o are în posesie agricultorul, produsele cultivate sau animalele din proprietate, țăranul având voie să desfacă strict produsele respective. Aceleași mențiuni sunt făcute și pe prima pagină a carnetului de comercializare a produsului.
„Cei care au făcut legea asta nu se gândesc la câtă muncă avem și cât ne zbatem să ne vindem produsele?”
Producătorii încă prezenți în piețe sunt debusolați și supărați de aceste noi măsuri fiscale, și spun că se gândesc să renunța la vânzarea directă a produselor, urmând să le vândă angrosiștilor sau comercianților, chiar la prețuri mult mai mici.
„După ce muncim de ne spetim la câmp sau în grădină, că legumele nu cresc singure, după ce că cheltuim bani pentru a veni cu produsele la piață, în loc să le vindem stăm și completăm hârtii. Vă dați seama, pentru o legătură de zarzavat sau de ridichi, trebuie să țin cumpărătorul pe loc să-mi declare numele și adresa și să fac chitanțe. Pleacă omul și se duce la comercianți… Cei care au făcut legea asta nu se gândesc la câtă muncă avem și cât ne zbatem să ne vindem produsele? Cînd vin o zi la piață, pierd o zi înainte să fac legături de mărar, pătrunjel sau alte verdețuri să le cântăresc și să trec pe caiet cantitățile, acum va trebui să pierd timp să depun chitanțele din carnet, ba trebui să învăț și contabilitate. La noi au venit repede polițiștii locali să ne întrebe de acte, pe comercianți nu-i întreabă nimeni nimic și ei ne râd în nas. Nu mai pui că amenzile dacă nu completezi carnetul de coemrcializare a produselor sunt mari, de la 100 la 22.500 lei, au avut grijă să ne atragă atenția polițiștii. În aceste condiții, mai bine stau acasă, iau ajutor de la stat și nu mă mai chinui să muncesc pământul și să vin la piață cu marfă. Orășenii să cumpere produse de la comercianți, aduse de cine știe unde și care nu sunt la fel de bune cu ale noastre”, ne-a spus revoltată o producătoare agricolă din Moara Domnească încă prezentă cu marfă la piață.
La rândul său, un oier din Mânjești, care vindea caș proaspăt în Piața centrală din municipiul Vaslui, întrebat ce crede despre carnetele de comercializare pe care trebuie să le completeze ne-a spus: „Legea asta nu e bine gândită și bine venită. Noi lăptarii suntem oameni muncitori, dar necăjiți și fără carte, de la țară. Noi nu prea știm cum să completăm fișe si alte trebuiri de astea. Mai sunt și bătrâni care nu văd, și în plus, clientul vine, cumpără, plătește și pleacă, nu are el timp să stea să-ți spună cum îl cheamă și unde stă. Dacă se mai dau și amenzi, cum o să facem și noi un ban? Doar să vină omul să cumpere lapte și brânză de acasă de la mine, dar cine vine până la Mânjești pentru o gură de lapte? O să cumpere din magazin, unde nici laptele, nici brânza ori smântâna nu-s la fel de grose și de bune ca a noastre”.