In contextul modificarii Codului Silvic al Romaniei, PSD, UDMR si PNL se dau mari aparatori ai padurilor Romaniei si se acuza reciproc de „pactizare” cu cei care fac defrisari masive. In ultimii 15 ani insa, indiferent cine a fost la putere, padurile tarii au fost decimate considerabil si nimeni nu a luat masuri drastice pentru oprirea fenomenului. Din contra, legislatia in domeniu a fost relaxata pentru ca cei care fac afaceri cu aurul verde al Romaniei sau dezvoltatorii imobiliari care construiesc in padure sa aiba de castigat.
Presedintele Klaus Iohannis este acuzat de PSD ca face lobby pentru firma austriaca HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER. Dar PSD omite ca aceasta firma a crescut in principal datorita unor contracte incheiate pe vremea lui Adrian Nastase, care dadeau posibilitatea companiei sa puna mana pe jumatate din lemnul din padurile de stat ale Romaniei. In plus, compania a fost acuzata in mai multe randuri ca ar cumpara lemn taiat ilegal, insa camioanele incarcate cu busteni circula pe sosele, iar locatiile fabricilor HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER sunt cunoscute, dar nici un partid aflat pana acum la guvernare nu a luat masuri in acest sens – adica intensificarea controalelor legate de provenienta lemnului. Daca organele de control pazeau portile fabricii, iar firma cumpara lemn taiat ilegal, sigur puteau fi prinsi. Apoi, atat in Codul Silvic adoptat in 2008, cat si in proiectul de acum, atat PNL, cat si PSD au permis sa se construiasca in padure, iar de-a lungul timpului s-a tot incercat marirea suprafetei pe care se pot edifica cladiri. Aceasta prevedere a afectat in special padurile din jurul marilor orase si din zona statiunilor turistice, unde suprafata verde a scazut considerabil, zeci de politicieni avand case in aceste zone.
Cateva date despre situatia padurilor din Romania, potrivit unui raport al Curtii de Conturi dat publicitatii la sfarsitul anului 2014
Fondul forestier national al Romaniei ocupa la data de 31.12.2013 suprafata totala de 6.538.522 ha, din care 6.380.599 ha suprafete acoperite de paduri. Fondul forestier in Romania ocupa o suprafata reprezentand cca. 27,33% din teritoriul tarii, sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 32%. Fondul forestier aflat in proprietatea statului la data de 31.12.2010 avea suprafata de 3.338.898 ha, cuprinzand suprafete ocupate efectiv cu paduri de 3.224.951 ha.
In perioada 1990-2010, suprafata fondului forestier-proprietatea publica a statului s-a redus cu 3.028.762 ha, prin retrocedari catre persoane fizice si juridice, urmare aplicarii legilor de fond funciar. Legile de retrocedare elaborate in trepte, confuze si lipsite de viziune, au facilitat abuzurile, conflictele, litigiile etc. si au prelungit nepermis de mult procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, afectand stabilitatea sistemului forestier si a pietei lemnului. Legislatia administrarii si controlului padurii a fost decuplata de cea a reconstituirii drepturilor de proprietate, cu efecte catastrofale in padurile particulare.
Fondul forestier proprietate publica a statului, administrat de RNP, reprezinta 49,37%, iar restul de 50,63% este in cea mai mare parte administrat de structurile silvice private. Administrarea se realizeaza prin 326 ocoale silvice de stat din structura RNP si prin 140 ocoale silvice private, iar activitatile de cercetare stiintifica si de dezvoltare tehnologica se desfasoara preponderent prin ICAS.
Din 716.000 de proprietari de paduri, 708.000 au proprietati mai mici de 30 ha teren forestier, insa majoritatea se grupeaza in jurul unei proprietati medii forestiere de 1,1 ha.
Volumul de lemn taiat ilegal ar fi de 22,6 milioane metri cubi de masa lemnoasa. Estimarile de mai sus trebuie privite ca limite minime, fenomenul taierilor ilegale fiind extrem de extins datorita conditiilor aratate.
Curtea de Conturi estimeaza ca in ultimii 3 ani s-au furat peste 1.676.779 metri cubi de lemn, din care 925.372 mc s-au constatat in anul 2013. „Volumul de lemn taiat ilegal ce apare in cifrele oficiale nu reflecta nici pe departe amploarea fenomenului”, scriu inspectorii Curtii, care detaliaza si modul in care erau „mascate” taierile ilegale. Una dintre metode este urmatoarea: arborii sunt declarati ca fiind afectati de factori daunatori, fara a se intocmi documentatiile aferente sau fara a le supune aprobarilor de derogare. Astfel, in anii 2012 si 2013 s-a recoltat un volum de 2,7 milioane metri cubi, respectiv 3,6 milioane metri cubi „accidental”, din care doar pentru 211.000 mc, respectiv 4,2% din volumul total, au existat aprobari de derogare.
Citeste aici mai mult.
Cum a ajuns HoltzIndustrie sa puna mana pe o buna parte din lemnul din padurile de stat ale Romaniei
In 2002, Guvernul Nastase (PSD) a adoptat o ordonanta de urgenta, OUG nr. 71 din 13.06.2002 (pentru incheierea de catre Regia Nationala a Padurilor a contractelor de vanzare-cumparare pe termen lung privind masa lemnoasa), aprobata in acelasi an prin Legea nr. 654/ 07.12.2002. Potrivit Jurnalul National, aceste acte normative au permis Romsilva sa incheie pe termen lung (intre 3 si 10 ani) contracte de vanzare de masa lemnoasa pe picior cu agentii economici care au activitate in domeniul prelucrarii lemnului in produse finite si a caror capacitate de productie depaseste 20.000 mc pe an, acestia putand dobandi dreptul de a incheia astfel de contracte in urma unei licitatii publice, dupa care se incheie acte aditionale la contractele respective cu regia.
Prin acest mecanism, marile firme exploatatoare (printre care se numara si firma mentionata) au putut sa preia de la RNP, fara a mai participa la licitatiile organizate de regie la inceputul fiecarui an pe baza cotelor aprobate de Guvern, si inaintea derularii acestora, cel mai bun lemn, in functie de volumul de masa lemnoasa contractat pe termen lung.
HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER a incheiat cu Romsilva trei contracte, doua in 2002 si unul in 2003, cu valabilitate pana in anul 2012 si respectiv 2013, si a dobandit dreptul de a exploata in jur de 1 milion de metri cubi anual, dintr-o medie de circa 2 milioane de metri cubi destinati exploatarii in acest sistem.
Ultimul contract a expirat la sfarsitul lui 2013 si, potrivit informatiilor publice, acestea nu au mai fost prelungit. Pe langa cei 1 milion de mc de lemn cumparati anual pana in 2013 in baza celor trei contracte, HOLZINDUSTRIE putea participa si la licitatiile anuale organizate de Romsilva si cumpara lemn si de acolo.
Prima fabrica de prelucrarea a lemnului din grupul Schweighofer in Romania a fost construita in Sebes in 2002, urmata fiind de cea din Radauti in 2007. Doi ani mai tarziu Schweighofer a achizitionat o fabrica de panouri din lemn masiv in Siret. Ultima achizitie este fabrica de panel din Comanesti in 2010. Anul acesta va intra in functiune si fabrica de la Reci cu o capacitate de debitare de 800.000 mc lemn rotund.
Dupa deschiderea unitatii de productie de la Reci, Holzindustrie Schweighofer va cumpara si prelucra busteni de conifere in valoare de 2,3 milioane mc lemn de origine romaneasca si 1,2 milioane mc de lemn provenit din import, potrivit informatiilor furnizate de companie. Ca reper, Romsilva scoate anual la vanzare din padurile statului circa 9,1 milioane mc.
Ce metehne a avut Codul Silvic din 2008
– proprietarii de padure puteau scoate 200 mp din fondul forestier pentru edificarea de constructii. Aceasta prevedere a dus la decimarea padurilor din jurul marilor orase. Exemplu: Baneasa, Corbeanca.
– personalul corupt din silvicultura poate fi sanctionat doar de Romsilva, o intitutie stat in stat, iar sanctiunile constau in taieri din salariu, amenzi sau desfacerea contractului de munca.
– paza padurilor trebuie sa fie asigurata de proprietari, dar in cazul posesorilor de suprafete mici de padure, care nu au resurse, acest lucru nu se intampala ceea incurajeaza furtul de lemn
– nu prevede compensatii pentru proprietarii care au interdictia de a-si exploata padurea;
– nu prevede sanctiuni penale pentru taieri ilegale de lemn;
– nu are o strategie de limitare a taierilor ilegale;
Acest Cod Silvic a fost adoptat in parlament de PSD si PNL, iar PDL a votat impotriva.
Codul Silvic varianta Lucia Varga – 2013
In 2013, fostul ministru delegat pentru Ape si Paduri, Lucia Varga, a propus realizarea unui Cod silvic nou, care dorea ca:
– lemnul sa se vanda din rampe si depozite, unde va fi masurat si nu ca in prezent, pe baza estimarilor lemnului pe picior. Se asteapta ca din 2014 cel putin 50% din masa lemnoasa sa fie vanduta din rampe si depozite.
– pe bucatile de padure proprietate privata de pana la 30 de ha paza se se asigure in mod gratuit de catre Romsilva.
– sa se introduca compensatii financiare pentru proprietarii care nu au voie sa isi taie din padure o anumita perioada de timp.
– sa se incurajeze valorificarea superioara a lemnului, producatorii de mobila avand drept de preemtiune la administartorii padurilor de stat.
– functia padurii sa se calculeze si din punct de vedere al mediului, nu doar economic.
– Romsilva sa nu ramana cu mai putin de 3 milioane hectare de padure, ceea ce inseamna ca nu se va mai putea retroceda padure daca se depaseste aceasta limita si institutia va trebui sa cumpere padure.
– sa se retraga autorizatia de functionare a ocolului silvic care nu are sef de ocol numit in conditiile legii.
– personalul silvic sa fie obligat sa obtina o autorizatie de practica care in acest moment nu exista. Aceasta autorizatie ar putea fi data de un for independent politic.
– ocoalele silvice private sa fie obligate ca in termen de 6 luni sa isi reinoiasca autorizatia de functionare.
– sa se armonizeze Codul Silvic cu Codul Penal.
Lucia Varga sustinea ca proiectul de modificare a Codului Silvic propus de ea va limita taierile ilegale din padurile Romaniei prin vanzarea lemnului de catre proprietarii/ administratorii padurii din rampe, dupa ce a fost taiat, nu direct din padure ca acum, si prin majorarea pedepselor pentru cei care sunt prinsi ca fura. Comunitatea academica din silvicultura sustinea cele doua masuri, insa firmele romanesti care prelucreaza lemnul spuneau ca aceasta masura este cu dedicatie pentru firmele straine mari, in special Holtz Industries, si va omora firmele romanesti, care nu pot concura cu acesti colosi la licutatiile organizate in aceste rampe.
Reprezentantii firmelor romanesti spun ca atunci cand cumpara lemnul direct din padure, netaiat, aveau garantia ca acest lemn ramane la ei, deoarece firmele mari, straine, nu fac partea de exploatare.
In plus, Romsilva spunea ca este imposibil sa aplice aceasta prevedere deoarece nu are infrastructura necesara.
In 2014 un grup de parlamentari PSD-PC vroiau sa dea liber la afaceri imobiliare in padure
Anul trecut un grup de 38 de parlamentari PSD-PC au depus un proiect de lege pentru modificarea Codului Silvic prin care se dadea liber la afaceri imobiliare in padure.
Ce prevedea proiectul de lege depus de cei 38 de parlamentari PSD-PC:
– Este interzisă includerea pădurilor în intravilan, cu excepția pădurilor proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice, care prin planuri urbanistice sunt transformate în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau de agrement. Sunt permise tăieri “la ras” pe maxim 3 hectare de pădure.
– Pot fi scoase din fondul forestier național terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de obiective: locuințe, case de vacanță, pensiuni, hoteluri, moteluri, campinguri și orice fel de structură turistică conexă cât și clădirile anexe (restaurante, baruri, pub-uri, spa-uri, piscine, părții de schi, terenuri de sport și agrement) atât în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, cât și în fondul forestier, proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale locale sau județene. Până acum se permitea scoaterea din fondul forestier doar pentru construirea de locuințe sau case de vacanță, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice.
– suprafața care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcția, accesul și împrejmuirea, poate fi de 100% din suprafața proprietății forestiere.
Acesta a fost respins la inceputul lunii mai 2015 de Camera Deputatilor.
Dosarul retrocedarilor ilegale de padure – Hrebenciuc (PSD), Chiuariu (fost PNL), Adam (fost PSD)
La inceputul acestui an, Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, fostul ministru Tudor Chiuariu si deputatul Ioan Adam au fost trimisi in judecata de procurorii DNA in dosarul retrocedarilor ilegale de paduri.
In dosarul retrocedarii ilegale de paduri sunt arestati fostul deputat Viorel Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam, Gheorghe Paltin Sturdza si judecatorul Lorand Andras Ordog. In detentie a fost, pana in seara zilei de 22 decembrie 2014, si fiul lui Hrebenciuc, Andrei, insa, dupa judecarea contestatiei sale fata de prelungirea masurii preventive, instanta suprema a decis ca acesta sa fie cercetat in arest la domiciliu.
Dosarul vizeaza retrocedarea a peste 43.000 de hectare de padure in judetul Bacau, in baza unor decizii ilegale ale unor judecatori, cu implicarea unor parlamentari, pentru obtinerea ilegala a unor sume mari de bani. Grupul infractional ar fi fost constituit in aprilie 2013, de Viorel Hrebenciuc, impreuna cu Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza si Dan Costin Bengescu, care urmareau sa obtina venituri prin cumparare de influenta sau folosirea functiilor. Grupul infractional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienta banilor. Pagubita in acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro dupa ce Gheorghe Paltin Sturdza a reusit sa intre in posesia celor peste 43.000 de hectare de padure.
Procurorii DNA sustin ca in aprilie 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Gheorghe Paltin Sturdza le-a cerut judecatorilor Lorand Andras Ordog si Gabriel Uta, de la Tribunalul Covasna, sa pronunte o hotarare judecatoreasca in favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea in posesia lui Paltin Sturdza a unei suprafete de 43.227 de hectare de padure in Bacau.
Potrivit anchetatorilor, incepand din aprilie 2013, Viorel Hrebenciuc, impreuna cu deputatul Ioan Adam, cu Paltin Gheorghe Sturdza si Dan Costin Bengescu, a constituit si coordonat un grup, care a fost sprijinit ulterior si de alte persoane, ce urmarea sa obtina venituri prin oferire de mita, cumparare de influenta sau folosirea nelegala a influentei, pentru a urgenta punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate, precum si vanzarea rapida a terenului forestier in suprafata de 43.227 de hectare, dobandit prin hotararea judecatoreasca din 2012 de la Tribunalul Covasna.
In acest sens, in aprilie 2013, Hrebenciuc si Bengescu le-ar fi promis deputatului Ioan Adam si lui Paltin Sturdza ca-i va determina pe functionarii publici care trebuiau sa il puna in posesie pe Sturdza si sa elibereze titlul de proprietate pentru terenul de 43.227 de hectare – printre care Comisia Judeteana de Fond Funciar Bacau, Directia Silvica Bacau, Comisiile locale de Fond Funciar Asau, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacau, ITRSV Suceava si Romsilva – sa urgenteze indeplinirea actelor sau sa nu se formuleze plangeri in instanta impotriva deciziilor Comisiei judetene de fond funciar Bacau. Hrebenciuc si Bengescu ar fi acceptat sa primeasca de la cei doi, in schimbul interventiilor sale, bani sau alte foloase, au precizat procurorii.
Hrebenciuc mai este acuzat ca, incepand din 2013, i-ar fi solicitat senatorului PSD Ilie Sirbu sa-i transmita „mesaje obligatorii” directorului general al Romsilva, Adam Craciunescu, membru in acelasi partid, in legatura cu modul in care Romsilva trebuia sa se comporte in legatura cu punerea in posesie, eliberarea titlului de proprietate si litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate pentru cele peste 43.000 de hectare de padure.
In dosarul retrocedarii sunt urmariti penal si senatorii Dan Sova si Ilie Sarbu, precum si directorul general al Romsilva, Adam Craciunescu.
Citeste aici stenogramele din dosarul retrocedarilor: Ioan Adam: „Hrebe mi-a zis ‘Adu-l pe Sturdza la mine’ si ca el opreste abuzul de la Directia Silvica”/ Adam: „Propun sa-mi dati o suma de lucru cu padurile… si sa stabilim un acord ca niste domni”
Potrivit informatiilor de pe site-ul Romsilva, la 30 aprilie 2014 erau retrocedate circa 3,1 milioane ha de padure:
– persoanelor fizice: 1.299.107 ha
– formelor asociative de proprietate: 744.150 ha
– unitatilor de cult/invatamant: 148.332 ha
– unitatilor administrativ-teritoriale: 980.005 ha
Directorul Romsilva, membru PSD, pus sub acuzare de DNA in dosarul retrocedarilor de paduri
Adam Craciunescu (presedinte executiv PSD Timis) este director general Romasilva din mai 2012 pana in prezent. In 2014, seful Romsilva a fost pus sub acuzare de DNA pentru abuz in serviciu si sprijinirea unui grup infractional organizat.
In acelasi dosar, sunt cercetati judecatorii Lorand Andras Ordog si Gabriel Uta, de la Tribunalul Covasna, deputatii PSD Viorel Hrebenciuc si Ioan Adam, precum si senatorul PSD Ilie Sarbu.
Potrivit DNA, pe 17 aprilie 2012, la solicitarea deputatului PSD Ioan Adam, cu sprijinul lui Paltin-Gheorghe Sturdza, un complet de judecatori de la Tribunalul Covasna din care au facut parte Lorand Ordog si Gabriel Uta a dispus admiterea unui recurs in materia fondului funciar si reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafata de teren forestier si de teren agricol, situate pe raza judetului Bacau, in favoarea unei persoane si in defavoarea Regiei Nationale a Padurilor Romsilva.
DNA subliniaza ca a fost creat un prejudiciu in sarcina Romsilva de aproape 304 milioane euro, contravaloarea a 43.227 hectare teren forestier.
Procurorii au constatat ca, imediat dupa pronuntarea deciziei civile, Ioan Adam, impreuna cu Paltin Gheorghe Sturdza si deputatul PSD Viorel Hrebenciuc, a constituit si coordonat un grup ce urmarea sa obtina venituri prin cumparare de influenta sau folosirea nelegala a influentei cu scopul de a urgenta punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum si o cat mai rapida vanzare a terenului dobandit prin hotararea judecatoreasca mentionata.
In acelasi dosar, DNA a anuntat ca senatorul Ilie Sarbu este urmarit penal pentru folosirea influentei de o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii de foloase necuvenite si sprijinirea unui grup infractional organizat, deputatul Viorel Hrebenciuc – pentru constituirea unui grup infractional organizat, trafic de influenta si instigare la folosirea influentei de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, iar deputatul Ioan Adam – pentru instigare la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, constituire a unui grup infractional organizat, trei infractiuni de cumparare de influenta.
Sursa: