La țară. Povestiri din satul tău – Pe moșia lui Cuza

de Alex SAVA

Situată la peste 50 de kilometri de municipiul reședință și la peste 20 de Huși, comuna Hoceni găzduiește limita dintre civilizația secolului XXI și cea de acum 150 de ani. Vorbim despre o comună cu o infrastructură rutieră în care domină asflatul, cu școli și grădinițe pentru copiii din toate cele șase sate componente, cu 22 de agenți economici, printre care și o firmă de cablu TV și internet, amănunte ce contrastează aproape simbiotic cu legendele locului. Aici s-a născut Alexandru Ioan Cuza și tot de aici avea să pornească și legea secularizării averilor mănăstirești. Pe „drumul lui Cuza”, care pornește din Barboși și ajunge până la Solești, încă mai există stejari care au fost martori la călătoriile domnitorului.

Comuna Hoceni, cu reședința adminstrativă în localitatea omonimă, este atestată documentar la 1437. Primii locuitori acestei așezări au fost chiar ostașii lui Ștefan cel Mare, care pentru curajul arătat în lupte au fost împroprietăriți de domnitor. Așa s-au format două din cele șase sate ale comunei, în speță Oțeleni (1467), Deleni (1476) sau Șișcani (1450).

Între satele mai „tinere” ale comunei se numără Barboși, format în secolul al XVIII-lea. Denumirea și-o trage, spune legenda, de la clăcașii aduși de familia domnitorului Cuza să le lucreze moșia. Cum mulți dintre ei purtau barbă, așezării i s-a spus Barboși. Când s-a retras de aici, în 1864, familia Cuza i-a împroprietărit pe cei aduși pe moșie, iar ei au rămas acolo.

Satele Rediu și Tomșa s-au format la începutul secolului al XIX-lea din țărani clăcași aduși de proprietari de pe alte moșii. Aceste două localități sunt rezultele contopirii mai multor sate mai mici, dar care timp s-au redus ca populație. Un exemplu în acest sens îl reprezintă fostul sat – acum doar un reper geografic – Tăietura. Aici au fost aduși să lucreze tăietori de lemne, însă aceștia stăpâneau și arta cioplitului. Acum, la Tăietura mai există doar trei oameni, dintre care numai unul mai lucrează în lemn, rezumându-se doar la linguri.

 Hoceni, scurtă prezentare

 Cele șase sate ale comunei Hoceni se întind pe o suprafață de 9.900 de hectare și însumează 3.500 de locuitori, grupați în 1.800 de gospodării. Rețeaua rutieră cuprinde 42 de kilometri de drumuri comunale și sătești, asfaltate și pietruite în cea mai mare parte.

„În toate localitățile am urmărit o dezvoltare echilibrată. Drumurile din interiorul localităților sunt pietruite și se poate circula pe tot parcursul anului, în toate conditiile. Pentru drumurile comunale care străbat cele șase sate și fac legătura cu Drumul Județean 244 B și centrul de comună, drumurile sunt asfaltate și se află în curs de aflatare și străzile din interiorul localităților Oțeleni și Barboși”, a spus Vasile Țabără, primarul comunei.

El lucrează în administrația locală de peste 30 de ani. Din 1992, mai exact. După două mandate de viceprimar, s-a gândit să ia taurul de coarne și a coandidat pentru fotoliul de primar. L-a obținut în urma unei bătălii strânse, dar l-a obținut. Încă de atunci face echipă cu actualul viceprimar, Mircea Prodea. Pentru ambii, următoarele mandate au fost floare la ureche.

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=_ntI5JyNVTU&w=420&h=315]

„Ca primar la primul mandat, dacă nu îl iei și pe al doilea înseamnă că nu ai făcut chiar nimic pentru comunitate. Rezultatele administrative în comuna Hoceni sunt efectul unei echipe cu experiență, bine închegată, o colaborare bună cu consiliul local, aspecte care justifică longevitatea alegerii primaruli și vecelui timp de patru mandate”, mai spune primarul Țabără.

„Când vezi că o echipă merge, o menții. Dai înainte așa. Dar eu nu mai pot. La anul ies la pensie”, spune vicele Prodea.

 Infrastructura socială este prioritară

 Pentru edilul Țabără, prioritare sunt investițiile în infrastructura socială. Pe lângă asigurarea unei rețele rutiere practicabile în orice condiții, administrația comunei Hoceni a investit masiv în educație.

„Toată infrastructura școlară este nouă, dotată cu aparaturpă IT racordată la internet, ceea ce corepunde cu actualele nevoi educaționale. Au fost construite o școală nouă la Oțeleni, iar cea de la Barboși a fost modernizată. De asemenea, a fost construită o grădiniță nouă la Hoceni și una la Deleni. Mai avem școală nouă în Tomșa, iar cea din Șișcani a fost modernizată. Pot spune că toți cei 440 de preșcolari și școlari din comuna noastră au condiții proprii realizării actului educațional”, a mai spus primarul Vasile Țabără.

Primăria a obținut, de curând, finanțare pentru construirea unei săli de sport, în apropierea căreia au fost amenajate un teren de fotbal și un teatru de vară, precum și un părculeț. Tot acest ansamblu este denumit de comunitate centrul cultural-sportiv.

„Trebuie să ne îngrijim și de tineret, să le creem și lor oportunități de petrecere a timpului liber într-un mod cât mai plăcut. (…) Și de la noi pleacă tineretul în afară, dar mai toți se întorc și își fac un rost aici. Pleacă pentru perioade scurte de timp. Cei care nu se întorc nu o fac pentru că nu au nici bani să se întoarcă”, mai spune primarul.

 Economia locală, susținută de 22 de agenți comerciali

 Din bugetul local, adminsitrația a susținut financiar construirea a două biserici, în Toșșa și Deleni. De asemenea, s-au modernizat sediul primpriei, biblioteca, căminul cultural. S-a construit un centru administrativ, unde își desfășoară activitatea o serie de servicii publice: farmacia umană și cea veterniară, filiala locală a Camerei Agricole, Asociația crescătorilor de animale.

De asemenea, printr-un proiect independent, s-a reușit achiziționarea unor mașini și utilaje vitale pentru comunitate. Este vorba despre un buldoexcavator, o freză penru zăpadă, o mașină PSI și un camion, utilaje cu care se intervine în situații de urgență.

Economia locală a comunei Hoceni este susținută de 22 de agenți comerciali.

„Avem 22 de unități comerciale în comună, printre care patru mori de porumb, o agenție bancară, un ghișeu de Poștă, cabint medical uman și veterinar, farmacie… Prin aceste activități se asigură strictul necesar al locuitorilor pe aproape toate domeniile”, mai spune primarul Țabără.

Un alt motor al economiei locale îl reprezintă cei 447 de beneficiari ai Legii 416 privind venitul minim garantat. Pe lângă faptul că sumele primite în baza acestui normativ se cheltuie în comună, se fac economii la bugetul local prin exploatarea forței de muncă a acestora.

„S-a urmărit înfrumusețarea comunei permanent, cu beneficiarii Legii 416, conduși de viceprimarul comunei. Se fac activități adminsitrativ-gospodărești: cosit, greblat, mobilat, plantat puieți în zona râurilor, amenajat albii de râu. Această categorie socială vine să completeze veniturile comunei, aducând un plus economic familiilor cu probleme sociale și contribuie la îmbunătățirea imaginii comunei prin activitățile adminstrativ-gospodărești. Mărturii acestor afirmațe sunt susținute de faptul că Hoceniul are o imagine de comunitate îngrijită, gospodărească”, mai spune primarul Țabără.

Deși investițiile masive din Hoceni se văd cu ochiul liber, edilul consideră că mai sunt, totuși, lucruri de făcut: „În comuna Hoceni mai sunt multe lucruri de realizat. Unele dinre ele sunt cuprinse în strategia de dezvoltare a comunei. Avem proiecte în diferite stadii, unele depuse, altele înaintate la diferite surse de finanțate, altele în așteptare, altele în implementare, cum este, spre exemplu, DC 166 Hoceni-Barboși, unde mai sunt trei kilometri din 11 de asfaltat. Mai avem în vedere și asflatarea DC 149 Oțeleni. Tot în acest sat lucrăm la proiectul de aducțiune cu apă. La fel și în cazul localității Deleni. (…) Este o comună greu de administrat, pentru simpul fapt că are șase localități și se întinde pe o suprafață mare. Este șa o distanță de 20 km de Huși și 60 de Vaslui”.

Spre deosebire de alte comune din județ, la Hoceni nu prea sunt terenuri agricole nelucrate. Cât vezi cu ochii, pământul este exploatat la capacitate maximă.

„În general, la noi oamenii îți lucrează pământurile. Cei care nu mai pot sau cei care pleacă prin străinătate îl mai dau în arendă, dar în rest, oamenii și-l lucrează singuri. Sunt oameni muncitori”, spune Mircea Prodea.

 Alexandru Ioan Cuza, controverse istorice

 Istoricii au căzut de acord asupra faptului că Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Bârlad, în 1820. Localnicii din Hoceni sunt, însă, de altă părere. Din generație în generație, localnicii au aflat de cei mai în vârstă că domnitorul ar fi văzut lumina zilei la ei în comună, în satul Barboși și că se face o confuzie cu localitatea omonimă situată acum pe teritoriul județului Galați.

„Am stat de vorbă, în urmă cu mulți ani, cu un bătrân al cărui străbunic a fost om de casă la moșia lui Cuza de aici, din Barboși. Și omul povestea că aici s-a născut Cuza”, povestește viceprimarul Prodea.

Dincolo de această controversă istorică legată strict de momentul și locul nașterii, este limpede că familia domnitorului a avut un domeniu în localitatea Barboși. Aici încă mai există un drum, prin pădure, care iese tocmai la conacul din Solești, tranzitând comuna Tanacu. Localnicii îi spun „drumul lui Cuza” și este străjuit de stejari seculari.

„De aici începe «drumul lui Cuza», care ieșea tocmai la conacul din Solești. Mai este și acum pe el o porțiune cu piatră cubică, din aia mare. Se poate vedea”, mai spune viceprimarul Mircea Prodea.

De altfel, în curtea bisericii din Barboși și-a dormit, o perioadă, somnul de veci fratele domnitorului, Gheorghe.

„Se spune că fratele lui Cuza a murit a murit de tânăr. A avut un accident de călărie la 19 ani. A căzut de pe cal și a murit și l-au îngropat aici. Pe urmă l-au mutat”, mai explică vicele.

 Legenda Mănăstirii din Barboși

 După celebra legendă a ocalei mici, la Barboși există o altă legendă, care face referire la decizia domnitorului de a seculariza averile mănăstirești. Se spune că la baza pădurii Barboși s-a construit o mănăstire, iar călugării ei au luat abuziv în stăpânire pământul dimprejur. Oamenii locului nu erau lăsați la pășunat cu animalele, iar dacă erau prinși pătimeau amarnic.

„Călugării îi prindeau, îi băteau și le luau animalele. Odată, doi oameni care au fost bătuți de călugării de acolo, s-au dus și s-au plâns domnitorului. Când a auzit așa, s-a dus împreună cu Mihail Kogălniceanu, pe atunci prim-ministru, la mănăstire. Dar nu s-au dus așa, ci s-au îmbrăcat ca niște negustori, spunând că vor să cumpere de la ei nu-știu-ce. Și i-au întrebat: «Dar de unde aveți voi atâtea aici?» Și călugării au devenit agresivi, au început să facă scandal. Atunci Cuza și-a dat pelerina jos și călugării i-au văzut hainele de domn. Le-a luat Cuza toată averea și mănăstirea s-a desființat. Și de aici se spune că i-a venit lui Cuza ideea secularizării averilor mănăstirești”, mai spune vicele Prodea, ghidul nostru în comuna Hoceni.