Est News

A aparut norma de aplicare a Codului fiscal pentru facturarea cu cota de TVA de 9% a bunurilor alimentare si bauturilor nealcoolice. Mare atentie la capcane!

Joi dupa pranz (in urma cu cateva minute) s-a publicat in Monitorul Oficial norma de aplicare a Codului fiscal pentru facturarea cu cota de TVA de 9% a bunurilor alimentare si bauturilor nealcoolice. Partea buna este ca sunt enumerate codurile tarifare pentru care se aplica aceasta cota redusa, dar vestea proasta e ca legiuitorul aplica o multitudine de exceptii, fapt ce conduce la obligatia de a-l analiza cu maxima atentie. Documentul are si alte prevederi importante dar si unele de o slaba interpretare normativa cum ar fi colectarea TVA la bacsis cand acesta ramane la dispozitia societatii platitoare de TVA sau o situatie la care nici nu s-au gandit legiuitorii – colectarea contributiei de sanatate de 5,5% cota individuala pentru bacsisul distribuit salariatilor.


Documentul publicat joi se incadreaza in categoria celor foarte importante din punctul de vedere al firmelor ce desfasoara activitati cu produse agricole, cu produse alimentare si bauturi nealcoolice pentru care facturarea se va efectua cu cota de TVA de 9% incepand cu 1 iunie 2015. Principala prevedere a acestui act normativ este enumerarea codurilor tarifare pentru care se va utiliza cota redusa de TVA si, atentie!, sunt o multime de exceptii si o multime de coduri tarifare excluse de la facturarea cu cota redusa.
In afara de aceste reglementari din sfera TVA, actul normativ reglementeaza si in urmatoarele domenii:
– scutiri de impozitul pe venit pentru persoanele cu handicap;
– fiscalizarea bacsisului atat la nivelul persoanei fizice cat si la nivelul societatii;
– ajustarea formulei de calcul a accizei pentru bere, vinuri spumoase, tigarete;
– reactualizarea garantiilor de catre antrepozitarii de produse accizabile;
– scutirea la plata a contributiei de sanatate pentru diverse categorii de persoane
-usoare modificari privind impozitul pe constructii datorat la bugetul de stat.
 Dezvoltam analiza de astazi cu privire la cota de TVA de 9% pentru alimente, respectiv cu privire la fiscalizarea bacsisului.

a)animale vii si pasari vii, din specii domestice, care se incadreaza la codurile NC 0101-0105, 0106 14 10, 0106 19 00, 0106 33 00, 0106 39 10, 0106 39 80, 0106 41 00 si 0106 90 00 destinate consumului alimentar uman sau animal sau destinate producerii de alimente pentru consumul uman sau animal, de materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor pentru consumul uman sau animal, inclusiv in cazul in care acestea sunt utilizate pentru reproductie;
b)carne si organe comestibile care se incadreaza la codurile NC 0201-0210;
c)pesti si crustacee, moluste si alte nevertebrate acvatice, care se incadreaza la codurile NC 0301-0308, cu exceptia pestilor ornamentali vii care se incadreaza la codurile NC 0301 11 00 si 0301 19 00;
d)lapte si produse lactate care se incadreaza la codurile NC 0401-0406;
e)oua de pasari care se incadreaza la codurile NC 0407-0408, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 0407 11 00, 0407 19, 0408 11 20, 0408 19 20, 0408 91 20, 0408 99 20;
f)miere naturala care se incadreaza la codul NC 04090000;
g)alte produse comestibile de origine animala care se incadreaza la codurile NC 0410 00 00, 0504 00 00, 0506 90 00, 0507, 0508 00 00, 0511 91, 0511 99;
h)plante vii utilizate ca alimente destinate consumului uman sau animal ori ca materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal, care se incadreaza la codul NC 0602 90 50;
i)legume, plante, radacini si tuberculi, alimentare, care se incadreaza la codurile NC 0701-0714, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 0701 10 00, 0703 10 11, 0712 90 11, 0713 10 10, 0713 33 10;
j)fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni, care se incadreaza la codurile NC 0801-0814 00 00;
k)cafea, ceai, mate si mirodenii, care se incadreaza la codurile NC 0901-0910;
l)cereale care se incadreaza la codurile NC 1001-1008, cu exceptia celor destinate insamantarii care se incadreaza la codurile NC 1001 11 00, 1001 91, 1002 10 00, 1003 10 00, 1004 10 00, 1005 10, 1006 10 10, 1007 10 si 1008 21 00;
m)produse ale industriei moraritului, malt, amidon si fecule, inulina, gluten de grau, care se incadreaza la codurile NC 1101 00-1109 00 00, cu exceptia celor care se incadreaza la codul NC 1106 20 10.


De exemplu, vindem un pachet ce contine un litru de lapte si o cana. Vanzatorul factureaza cu preturi distincte ambele produse. In aces caz se va utiliza cota de 9% pentru lapte si cota de 24% pentru cana.
Daca facturarea se realizeaza sub forma unui pachet cu un singur pret si luam exemplul dat chiar de legiuitor, un aragaz vandut impreuna cu pachete de spaghete, se va stabili ce bun este acordat cu titlu gratuit (in cazul nostru evident spaghetele) si se va factura cu cota de 24% aragazul. Daca produsele dintr-un pachet nu se pot diferenti, atunci facturarea pachetului se va realiza cu TVA in procent de 24%.
Ambalajele in care se regasesc alimentele vandute se factureaza cu cota de 9%, fiind cheltuiala accesorie livrarii de alimente.
Bauturile  nonalcoolice se factureaza  cu cota de TVA de 9%. Bauturile alcoolice se factureaza cu cota de TVA de 24%. Reprezinta bautura alcoolica orice bautura ce contine alcool, indiferent de concentratia alcoolului.
Cum e cu bacsisul?
In ceea ce priveste impozitarea bacsisului avem un element de surpriza, ca sa nu spunem un element de interpretare gresita a Codului fiscal.
Astfel, in cazul in care bacsisul ramane la dispozitia societatii, deci nu se acorda salariatilor, se va colecta TVA in procent de 24%. Noi consideram ca aceasta prevedere incalca art. 126 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, respectiv bacsisul nu reprezinta o livrare de bunuri sau o prestare de servicii impozabila deoarece este primit peste pretul bunurilor/serviciilor prestate.
 In sfarsit, daca legiuitorul vrea sa il impoziteze cu cota de TVA de 24%, interpreteaza cum poate prevederea normativa.
Daca bacsisurile se acorda salariatilor, acestea sunt incadrate in categoria veniturilor din „alte surse” reglementate de normele de aplicare pentru art. 78 din Codul fiscal regasite la pct. 152 din HG nr. 44/2004. Acest lucru inseamna impozitarea bacsisului la nivelul persoanei fizice cu impozitul de 16% fara a fi asimilat venitului din salarii.
Un lucru la care legiuitorul probabil nu s-a gandit consta in faptul ca asimiland bacsisul la venitul din alte surse al persoanei fizice, acesta este supus asigurarilor sociale de sanatate conform art. 296^29 alin. (5) din Codul fiscal.
Plata contributiei insa se va face pe baza deciziei emise de ANAF, dupa ce contribuabilii vor depune declaratia 200 cu impozitul pe venit retinut de la persoanele fizice. Se perpetueaza aceeasi situatie deja intalnita in practica cu contributii la dividende in sume minuscule sau cu contributia pentru dobanda primita de elevi la alocatia scolara.
Desigur, reamintim faptul ca operatorul economic trebuie sa decida prin Regulament interior daca bacsisul ramane la dispozitia societatii, caz in care TVA se colecteaza prin metoda sutei majorate pentru platitorii de TVA, sau daca se distribuie salariatilor, acesta fiind supus impozitarii cu cota de 16% stopaj la sursa si cu cota de 5,5% contributia la sanatate, urmand ca ANAF sa emita decizie de impunere (material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta).
Alte cateva observatii, transmise pe Facebooh de Cristi Rapcencu, lector universitar la ASE, membru al CECCAR si coordonator al activitatii in cadrul firmei de contabilitate si consultanta S&R Accounting Leader S.R.L.:
1. Nimeni NU este obligat sa isi reduca pretul de vanzare cu amanuntul incepand cu 1 iunie 2015. Daca sunt restaurant si vand in luna mai o ciorba cu 10 lei portia care include TVA de 24% pot si dupa 1 iunie 2015 sa vand ciorba tot cu 10 lei, numai ca TVA colectat si inclus in pret este de 9%, iar marja de profit mai mare. Dar trebuie retinut ca NU exista obligativitatea reducerii preturilor. TVA neexigibila (4428) aferenta pretului cu amanuntul se transfera in contul de adaos (348).

 
2. NU se ajusteaza TVA dedusa la achizitia acestor produse chiar daca la cumparare am dedus TVA de 24% iar lka vanzarea lor colectam 9%.
EXEMPLU: Suntem o firma comert en-gros fructe-legume. Cumpar in 28 mai un kg de banane cu 5 lei, TVA 24% si il vand in data de 1 iunie cu 6 lei, TVA 9%. NU ajustam TVA dedusa initial.
TVA se ajusteaza cand iti deduci TVA la achizitie iar apoi realizezi operatiuni scutite fara drept de deducere. Ori noi in exemplul de mai sus colectam TVA, insa la o cota redusa.
 
3. Trebuie analizate cu atentie produsele care intra pe TVA redusa de 9% asa cum acestea au fost prezentate in HG 367 din MOF nr 373 din 28 mai 2015.
Atentie la bauturile alcoolice care se vor vinde in continuare cu TVA de 24%. Normele prevad ca si cocktailurile care contin alcool (indiferent de procent) sunt considerate tot bauturi alcoolice si intra pe 24%.

Sursa: hotnews.ro

Exit mobile version