de Răzvan CĂLIN
Un grup de specialiști de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași au prelevat probe (împreună cu medicul veterinar bârlădean Ioan Bejan) de la câinii comunitari din padocurile Primăriei Bârlad și au descoperit un lucru extrem de îngrijorător: aproape 40% dintre patrupede sunt infestate cu un parazit care provoacă o boală letală – dirofilarioza cardiopulmonară (în popor i se mai spune viermele inimii). Boala este transmibilă la om prin mușcătura de țânțar și dacă nu este depistată la timp poate duce la decesul bolnavului. Medicii veterinari atrag atenția autorităților să ia măsuri drastice cât mai curând pentru că această maladie ar putea face victime în curând în rândul oamenilor, mai ales că este depistată foarte greu în urma unor analize complexe. Probele prelevate de la Bârlad au fost trimise unui laborator de specialitate din Italia pentru efectuarea unor teste mai complexe.
Străzile Bârladului sunt împânzite cu patrupede infestate cu o boală care dacă este transmisă la om poate duce la decesul bolnavului. Vorbim despre câinii comunitari ce colcăie cu miile pe străzile orașului și care mare parte dintre ei au un parazit ce provoacă o boală letală – dirofilarioza cardiopulmonară. Numită și ”viermele inimii” (din terminologia de specialitate engleză – heartworm), dirofilarioza este o boală gravă și fatală a inimii și pulmonilor, produsă de un parazit – Dirofilaria immitis – transmis de țânțari. Pe scurt, țânțarii sunt cei care prin pișcătură infestează câinii cu viermele filarial (ca firul de ață) care se cuibărește cu predilecție în sistemul circulator, cum ar fi arterele pulmonare (vasele sangvine care pornesc de la inimă spre plămâni). În fază terminală, parazitul respectiv poate ajunge (de la dimensiuni inițiale microscopice) la lungimi de peste 20 de centimetri și se localizează în inimă. Terifiant este că această maladie se poate tansmite la om, iar simptomatologia și evoluția bolii este similară cu cea de la câini. Și mai grav este că diagnosticarea corectă și exactă a maladiei se face după analize medicale complexe, iar paleta de simptome inițială poate fi confundată ușor cu alte afecțiuni. Abia în faze terminale sau când pacientul ajunge în unități spitalicești cu dotare pe măsură se poate pune un diagnostic corect. Dar de multe ori poate fi prea târziu.
Totul a ieșit la iveală în urmă cu câteva zile când dr. Bejan, împreună cu o echipă de specialiști veterinari de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași (formată dintr-un profesor parazitolog și doi medici veterinari doctoranzi), au prelevat mostre de sânge de la 50 de câini comunitari care sunt ”cazați” în padocurile Primăriei Bârlad. De altfel, comunitatea științifică veterinară derulează de mai bine de doi ani un studiu complex axat chiar pe incidența dirofilariozei în rândul câinilor comunitari.
”Acum doi ani s-au prelevat probe de sânge de la Bârlad de la 60 de câini maidanezi și în urma examenelor parazitologice a reieșit că 10% dintre ei erau infestați cu dirofilaria. Anul trecut s-au prelevat iarăși un eșantion de probe similar și a reieșit că incidența a crescut la 20%. Însă, ceea ce ne-a pus foarte mult pe gânduri a fost ceea ce am constatat la probele din acest an, care au fost luate în urmă cu circa o săptămână. Nu mai puțin de 40% dintre câinii testați sunt infestați cu acest parazit, au această boală. Este o situație de-a dreptul critică și după cum se observă este în creștere de la un an la altul”, ne-a declarat medicul veterinar Bejan.
Era și de așteptat ca aceste rezultate ale analizelor de laborator să-i pună pe gând pe specialiștii din domeniu. Mai ales că ei cunosc cel mai bine cât de periculoasă este această maladie pentru sănătatea oamenilor, întrucât vorbim aici de o zoonoză, adică o maladie pe care omul o poate contracta de la animale.
Și când te gândești că străzile orașului sunt împânzite cu mii de maidanezi care, mai mult ca sigur, că aproape jumătate dintre ei sunt infestați cu acest parazit
”Când am eutanasiat recent vreo 72 de maidanezi pentru că erau extrem de bolnavi, cu probleme cronice de sănătate și fără posibilitatea de a fi vindecați, am fost făcut criminal. După cum văd, pe unii îi interesează mai mult chestii de genul acesta decât sănătatea umană. Iar pe mine astfel de lucruri mă deranjează foarte mult! Pericolul este cât se poate de real, iar riscul este major! Autoritățile trebuie să facă ceva până nu e prea târziu. Dacă acum nu se ia nici o măsură, în câțiva ani nivelul infestării cu această boală va fi extrem de ridicat și, mai grav, vom înregistra și cazuri la oameni. Iar eu spun aceste lucru în deplină cunoștință de cauză și cu toată responsabilitatea”, ne-a mai declarat vizibil marcat dr. Bejan.
El ne-a mai spus că a transmis deja o înștiințare către conducerea Primăriei Bârlad, dar și către Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui. Dar, așa cum am mai spus, acestea susțin că sunt în imposibilitatea de a acțion în problema câinilor comunitari din cauza suspendării normelor de aplicare a Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân. Chiar și așa, dr. Bejan intenționează să înainteze o adresă scrisă către autorități și este de părere că acestea ar trebui să ia taurul de coarne până nu este prea târziu. Dezinsecții repetate (mai ales în zonele cu vegetație bogată, gen Grădina Publică, Parcul de la Teatrul ”Victor Ion Popa” etc.) pentru stârpirea țânțarilor și rezolvarea definitivă a problemei câinilor comunitari.
”Fiecare maidanez trebuie prins și luat de pe străzi, dar trebuie acționat și în cazul câinilor din gospodăriile oamenilor, adică să fie sterilizați și microcipați. Cine se opune, să fie amendat. Autoritățile, în situația dată, au o obligație în plus ca fiecare câine comunitar prins să fie testat pentru dirofilarioză și dacă iese pozitiv să fie eutanasiat. Altfel nu se poate. Dacă nu luăm măsuri drastice acum, vom regreta mai târziu!”, a conchis dr. Bejan.
Vă mai spunem că specialiștii veterinari au depistat că aceeași problemă este și la Galați, unde circa 60% din maidanezii testați au ieșit pozitiv la testul pentru dirofilarioză. Cât privește probele prelevate de la Bârlad, acestea au fost trimise unui laborator din Napoli, Italia, pentru efectuarea unui nou set de analize mult mai complex.