Președintele Klaus Iohannis spune despre votul din Parlament în cazul premierului Ponta că este o zi tristă pentru democrația din România, pentru milioanele de cetățeni care cred în valorile democrației, adăugând că e inacceptabil să distrugi instituții și principii pentru a salva cariera unui om.
<iframe src=”http://www.mediafax.ro/embed/14431730″ />
DECLARAȚIILE PREȘEDINTELUI:
DESPRE CSAT
– Viziunea mea este aceea a unei Românii puternice în Europa și în lume. O Românie puternică înseamnă pentru mine cel puțin trei lucruri: un stat care își apără cetățenii oriunde s-ar afla ei, o țară care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale și resursele naturale; care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelență, care pune prioritate pe educație și sănătate, și, în al treilea rând, un stat care contribuie menținerea securității colective alături de partenerii ei și la promovarea democrației și libertății. Toate acestea presupun din partea noastră continuitate în angajamente și predictibilitate în acțiuni. Continuitatea și predictibilitatea ne fac o țară credibilă și o resursă de încredere într-o regiune complicată. În această construcție, evident Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenența la NATO, apartenența la UE sunt toate reafirmate ca piloni ai politicii noastre externe și de securitate
– Șeful statului a explicat că una dintre principalele noutăți aduse de această Strategie este „conceptul de securitate națională extinsă„. „Securitatea națională nu este privită doar prin perspectiva apărării, ci prin evaluarea aspectelor care țin de ordine publică, economie, infrastructură, educație, sănătate, mediu, cultură, fiindcă toate acestea au impact asupra securității naționale. Membrii CSAT au decis promovarea Strategiei naționale de apărare a țării către Parlamentul României pentru aprobarea acesteia în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului”, a afirmat Iohannis.
Totodată, șeful statului a anunțat că CSAT a aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2016.
Un alt punct pe ordinea de zi l-a constituit analiza și aprobarea Planului-cadru pentru continuarea procesului de restructurare și modernizare a Armatei României, în anul 2015, în scopul realizării unei capacități de reacție adecvată misiunilor stabilite prin planurile de apărare strategică, națională și ale Alianței. „În același context, membrii Consiliului au aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2027 și în perspectivă”, a spus Iohannis.
De asemenea, membrii CSAT au fost informați și cu privire la activitățile ce privesc pregătirea Consiliului European din iunie 2015, pe dimensiunea politicii de securitate și apărare comună. „În acest context, am decis ca România să pledeze pentru inițierea la Consiliul European a procesului de redactare a unei noi Strategii Europene de Securitate”, a subliniat Klaus Iohannis.
– Am căzut cu toții de acord că problema defrișărilor ilegale ține de securitatea națională și că se impune să o urmărim cu atenție la cel mai mai înalt nivel. CSAT a decis în acest sens ca Guvernul României să ia măsuri pentru schimbarea actulului cadru legislativ, astfel încât să existe o legislație coerentă, clară și riguroasă, care să nu mai permită perpetuarea acestui fenomen.
DESPRE CAZUL PONTA
– Astăzi este o zi tristă pentru democrația din România, o zi tristă pentru milioanele de cetățeni care cred în valorile democratice, care își doresc o politică făcută cu responsabilitate, cu integritate și cu onoare. Să distrugi instituții și principii pentru a salva cariera unei persoane e inaccceptabil într-o democrație.
– Am văzut cu toții că procurorii DNA îl acuză pe Victor Ponta de fapte penale și că primul-ministru se declară nevinovat. Nici Parlamentul, nici eu, nici dumneavoastră nu putem stabili cine are dreptate: procurorii sau primul-ministru Ponta. Singurii calificați să facă acest lucru sunt judecătorii, dar pentru asta speța trebuie să ajungă în fața instanței.
– Victor Ponta a avut la dispoziție trei variante de reacție. Prima, după părerea mea, cea mai bună și cea mai onorabilă, ar fi fost să demisioneze și să se pună la dispoziția justiției. A decis să nu facă acest lucru. A doua variantă pe care ar fi avut-o la dispoziție era să-și convingă colegii din majoritatea parlamentară să încuviințeze urmărirea penală, să se pună la dispoziția procurorilor și a judecătorilor și să dovedească practic că este așa cum spune, că este nevinovat. Dacă așa s-ar fi întâmplat, probabil nici nu l-aș fi suspendat din funcție și, cu siguranță, împreună cu reprezentanții justiției s-ar fi găsit modalități de judecare cu mare celeritate, pentru a lămuri foarte repede problema, fiindcă este una extrem de importantă.
– Domnul Ponta s-a folosit de influența pe care o are în calitate de prim-ministru și a solicitat majorității parlamentare să nu încuviințeze urmărirea penală. Parlamentul a executat ordinul. E o variantă foarte proastă, fiindcă, una la mână, acum domnul Ponta nu mai poate demonstra nimănui că a avut dreptate.
– Domnul Ponta a ales să sacrifice interesul României pentru interesul propriu. Din acest motiv am spus că e o zi tristă pentru democrația din România. Ce să înțeleagă un cetățean simplu de aici? Că oricine e acuzat de o faptă penală poate fi cercetat și judecat, dar primul ministru nu, fiindcă dispune de o majoritate parlamentară? Ce să înțeleagă un simplu ales local de aici? Că el poate să fie cercetat și judecat pentru conflict de interese, dar primul ministru nu, pentru că dispune de o majoritate parlamentară? Ce să înțeleagă un simplu parlamentar de aici? Că el poate să fie cercetat pentru conflict de interese dacă și-a angajat un neam la biroul parlamentar, dar primul ministru nu, fiindcă dispune de o majoritate parlamentară? Ce să înțelegem de aici? Că există două Românii? Una a oamenilor simpli și una a domnului Ponta?
Sursa: mediafax.ro