de Marian MOCANU
În acest an, județul Vaslui se confruntă cu una din cele mai grave secete pedologice din ultima decadă, fenomenul fiind catalogat de Administrația Națională de Meteorologie drept „secetă extremă”. În multe zone din județ, nivelul de precipitații înregistrat în lunile mai și iunie este de opt ori mai mic decât media multianuală. În aceste condiții, culturile de floarea soarelui și porumb vor fi compromise, în timp ce la grâu, producția estimată în acest an va fi cu circa 40% mai mică decât anul trecut. Mai grav este faptul că nu există cadrul legal ca fermierii să fie despăgubiți pentru pierderile cauzate de secetă, nici măcar societățile de asigurări nepreluând acest risc.
Ploile anunțate pentru zilele următoare sunt aur curat pentru agricultorii vasluieni, asta cu condiția să nu fie însoțite de grindină sau vijelii. La această oră, urmare a lipsei precipitațiilor din primăvară, deficitul de apă din sol în zona Moldovei este foarte mare, fenomenul fiind catalogat chiar de Administrația Națională de Meteorologie drept „secetă extremă”. Rezerva de umiditate în stratul de sol 0 – 100 cm este de doar 60 – 350 mc apă/ha, ceea ce conduce la imposibilitatea dezvoltării optime a plantelor, deci la producții foarte mici. În luna mai, de exemplu, precipitațiile au fost de maxim 10litri/mp, față de o medie multianuală de 58 litri/mp, în timp ce, în prima jumătate a lunii iunie, situația a fost chiar mai dezastruoasă.
Astfel, până duminică seara, când au căzut primele precipitații importante în județul Vaslui, precipitațiile au fost de circa șapte ori mai mici față de media multianuală de 85 litri/mp. Din fericire, în unele zone din apropierea Bârldului sau a Vasluiului, duminică seară a plouat abundent, la Bălteni fiind înregistrați 40 litri/mp, la Grivița 30litri/mp, la Bârlad 15, iar la Ciocani, 12 litri/mp.
Din păcate, ploile au fost locale, în marea parte a județului nepicând nici un strop. Mai sunt anunțate precipitații importante până în această noapte, ulterior acestea vor fi substanțial reduse cantitativ.
În lipsa precipitațiilor, culturile de floarea soarelui și de porumb, care ocupă un procent important din agricultura județului Vaslui, ar putea fi compromise, în timp ce, în cazul grâului și a altor cereale, pierderile estimate sunt deja substanțiale.
Conform datelor din teritoriu centralizate de Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui, fermierii estimează o producție medie de grâu de circa 2300 kg la hectar, în condițiile în care anul trecut producția medie la nivelul județului a fost de peste 3800 kg/ha.
La fel, din cauza lipsei apei au de suferit nu doar culturile de legume, dar chiar și plantele de nutreț sau pășunile, acolo unde este estimată o producție cu peste o treime mai mică decât anul trecut.
Vor fi despăgubite pierderile din cauza secetei?
Din păcate, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, nu mai există cadrul legal pentru ca fermierii să fie despăgubiți pentru eventualele pierderi datorate secetei extreme sau prelungite. Până în anul 2007, conform Legii 321/2002, guvernul acorda unele despăgubiri în caz de calamități naturale, incluisv în cazul secetei. Ulterior, România a primit o derogare, timp de trei ani, de la Comisia Europeană pentru acordarea de astfel de ajutoare financiare, cu atât mai mult anul 2007 a fost unul din cei mai secetoși din ultimii 50 de ani.
Riscurile catastrofale de secetă ar fi trebuit să fie preluate de Fondurile Mutuale din Agricultură, la care fermierii ar fi trebuit să adere, plătind o cotizație. Prin intermediul acestor organisme, se puteau accesa măsuri de sprijin, cum ar fi ajutoare de minims pentru culturile afectate de seceta excesivă, prin intermediul Planului Național de Dezvoltare Rurară, în care 25% din aceste despăgubiri urmau să fie acordate din fondurile strânse din cotizații, restul de 75% din PNDR, din care trei sferturi din fondurile financiare nerambursabile proveneau de la UE.
Din diverse motive, incluisv reticența fermierilor la ceea ce ei numeau „o nouă cooperativizare”, începând de anul trecut, aceste fonduri mutuale practic nu au mai funcționat. De exemplu, la nivelul județului Vaslui, doar cinci mari fermieri, însumând în total circa șase mii de hectare doar 0,5% din totalul suprafeței arabile, au aderat la aceste fonduri mutuale. În prezent, orice măsuri de despăgubiri pentru fermierii afectați de secetă excesivă sau prelungită pot fi date de guvernul României doar după consultări cu organismele europene.
În lipsa acestui instrument de sprijin, fermierii nu au nici o șansă de a se proteja împotriva secetei, cu atât mai mult cu cât nici societățile de asigurare nu preiau acest risc. Agricultorii se pot asigura la societățile de asigurare doar pentru ploi torențiale cu efecte directe, grindină, incendii, alunecări de teren și îngehțuri timpurii de toamnă sau târzii de primăvară.
Din păcate pentru agricultori, dat fiind că bursa cerealelor, deși există în forma legislativă, nu acționează și direct la producători, fermieri au de pierdut și în anii secetoși, și în cei buni. În anii secetoși, atunci când prețul cerealelor crește, fermierii nu au producție de vândut, în timp ce în anii agricoli buni, samsarii le cumpără munca la un preț foarte mic, abia acoperind cheltuielile.