Cei 19 șefi de stat și de guverne din zona euro examinează duminică seara, între altele, un Grexit temporar, în cazul în care nu se ajunge la un acord asupra unui plan de salvare a Greciei, și dacă țara are nevoie sau nu de o reducere a datoriei, potrivit unui document obținut de Associated Press.
În concluzia unui proiect – de patru pagini – cu propuneri, transmis șefilor de stat și de guverne, pe care Associated Press precizează că l-a obținut, miniștrii Finanțelor afirmă că Greciei i se vor oferi „negocieri rapide cu privire la o suspendare din zona euro, cu o eventuală restructurare a datoriei”, în cazul în care nu se ajunge la un acord asupra unui plan de salvare.
Măsura unui eventual Grexit temporar a fost pusă între paranteze în document – ceea ce înseamnă că le-a fost transmisă liderilor spre examinare.
În document, în care se arată că Grecia a parcurs un drum lung pentru a răspunde exigențelor creditorilor, Eurogrupul afirmă că țara ar putea avea nevoie de o finanțare de 82-86 de miliarde de euro (91-96 de miliarde de dolari).
Altă problemă aflată pe masa celor 19 lideri este dacă Grecia are sau nu nevoie de o reducere a datoriilor.
În proiectul transmis liderilor zonei euro, sunt exprimate „înrijorări serioase” cu privire la sustenabilitatea datoriei Greciei, dar nu pare să existe un consens asupra a ceea ce este de făcut.
Această problemă, la fel ca ca cea a unei ieșiri temporare a Greciei din zona euro (Grexit), a fost pusă între paranteze în documentul obținut de AP, ceea ce arată că este supusă liderilor.
Guvernul grec a transformat reducerea datoriilor într-un element-cheie al strategei sale de negociere în ultimele câteva luni.
Grecia are o datorie de aproximativ 320 de miliarde de euro (355 de miliarde de dolari), reprezentând 180% din PIB-ul său anual. O tăiere directă a datoriei este improbabilă, însă Grecia ar putea obține termene de rambursare mai lungi sau tăierea dobânzilor pe care le plătește pentru aceste datorii.
Guvernul grec părea că a acceptat, duminică seara, o serie de cereri din partea creditorilor europeni, pe care anterior le-a denunțat și respins prin referendum.
Printre propunerile din proiectul de patru pagini transmis șefilor de state și de guvern pe care Grecia le-a acceptat se află și una potrivit căreia reprezentanți ai instiruțiilor creditoare urmează să aibă un fel de „bază” la Atena.
Era neclar dacă „abilitatea de a lucra pe teren” va fi similară supravegherii la care Grecia a fost supusă după planul de ajutorare inițial, în 2010. Mulți greci au denunțat atunci ceea ce ei considerau un amestec străin în treburile lor.
Potrivit documentului obținut de AP, Grecia a fost de asemenea de acord să întreprindă reforme „ambițioase” în domeniile pensionării și pe piața muncii, și să-și accelereze „în mod semnificativ” programul de privatizare.
Potrivit documentului, Guvernul a fost de acord să legifereze un prim set de măsuri până miercuri.
Întâlnire între Tsipras, Hollande, Merkel și Tusk
Premierul grec Alexis Tsipras s-a întâlnit duminică seara cu președintele francez Francois Hollande și cancelarul german Angela Merkel, într-o pauză a summitului de urgență al celor 19 lideri din zona euro.
Un oficial grec nu a oferit detalii suplimentare despre această întâlnire, la care a participat și Donald Tusk, președintele Consiliului European.
Summitul de duminică este dedicat exclusiv Greciei, care are nevoie disperată de un acord cu creditorii săi europeni pentru a opri imediat colapsul financiar și o potențială ieșire din zona euro.
Însă, indiferent cum va arăta acordul la care se va ajunge, Guvernul grec va fi nevoit să impună măsuri de austeritate dure, notează AP.
Sursa: mediafax.ro