Pagina medicală – Anorexia și bulimia, două maladii ce pun stăpânire pe tot mai multe tinere

de Roxana NĂSTASĂ

Tot mai mulți tineri – în special tinere – vor să arate ca modelele din reviste, așa că încep regimuri drastice de slăbit. De la diete cu vată înmuiată în băuturi energizante la zile sau săptămâni întregi fără gram de mâncare, cu o frunză de salată sau o bomboană la câteva zile – așa se manifestă gravele tulburări alimentare, tot mai frecvente astăzi, când frumusețea feminină se măsoară în talie de viespe. Granița dintre dietă și anorexie sau bulimie este însă foarte subțire, iar o parte dintre aceste adolescente nu reușesc să se mai oprească din slăbit. Și nu sunt deloc puține, din păcate. Anorexia și bulimia sunt două boli din ce în ce mai frecvente atât la nivel național cât și mondial. Din nefericire există și cazuri care se termină cu deces. Cel mai cunoscut este cel al modelului francez Isabelle Caro care a murit după 15 ani de luptă cu anorexia. La noi însă nu există statistici, iar medicii care se ocupă de această boală sunt prea puțini, iar fondurile sunt insuficiente. Cert este că în lume, anorexia are a doua cea mai mare rată de mortalitate dintre bolile psihice, după depresie.

Perfecțiune. Asta văd tinerele în reviste, reclame sau pe internet și acolo vor să ajungă. Asta se promovează și nu e de mirare că unele își doresc să arate și ele la fel. Nimeni nu le spune însă că aceste imagini nu reflectă realitatea și că, de cele mai multe ori, sunt cosmetizate. Așa ajung să se înfometeze, să apeleze la tot felul de diete drastice și să ajungă mai apoi la anorexie sau bulimie, două maladii considerate tulburări emoționale. Această obsesie a slăbitului ajunge să pună stăpânire pe viața persoanei iar tinerele, de cele mai multe ori, după ce slăbesc zeci de kilograme, nu mai au menstruație, părul începe să le cadă, articulațiile le trosnesc la fiecare mișcare, dar tot nu se pot opri. Acestea sunt simptomele anorexiei și din păcate nu sunt singurele consecințe grave ale bolii asupra sănătății.
Deși o mare parte din simptome și din consecințele acestora se observă la nivel fiziologic, în special în anorexie, și deși la prima impresie bulimia și anorexia par o problemă legată de corp și greutate corporală, tulburările comportamentului alimentar țin de fapt de emoții, de relații, de gândire și de comportament – într-un cuvânt de psihic, spun medicii.
„Tulburările de alimentație sunt din ce în ce mai frecvente. Stresul, factorul social, lipsa educației pentru sănptate duc la astfel de situații. Iar dacă înainte era un apanaj clar al sexelor, al doamenlor și domnișoarelor, acum nu mai e. În orice caz, în situații de acest gen, se recomandă regim alimentar adaptat funcție de persoană și e nevoie neapărat și de o evaluare psihologică, dar și de una psihiatrică, pentru că de aici pornește totul”, ne-a declarat medicul Tudor Ciuhodaru.

Totul despre anorexia nervoasă

Anorexia nervoasă e o tulburare de alimentație cu implicații fizice și emoționale.
O persoană cu anorexie prezintă o greutate mult sub limita greutății standard, impunandu-și limite foarte drastice pentru cantitatea de alimente care are voie sa o consume. Acest lucru se întâmplă deoarece are o imagine distorsionată a corpului.
Anorexia poate duce la înfometare, alterarea importantă a stării de sănătate și chiar la deces. Cauzele anorexiei pot fi multe. Boala se poate dezvolta printr-o combinație de factori declanșatori: biologici, psihologici și sociali. Studii recente au demonstrat că prezintă un risc crescut de a dezvolta anorexie persoanele care au în familie un membru cu această afecțiune (părinte, sora sau fratele). Totuși, implicația genetică reprezintă doar o mică pondere a cauzei. Alți factori includ câteva trăsaturi de personalitate precum și presiunile sociale și culturale.
Evenimentele stresante din viață ca și mutatul, divorțul, decesul unei persoane dragi, pot declanșa anorexia.
Simptomele frecvente și acțiunile corelate cu anorexia sunt frica intensă de a lua în greutate, restricția consumului de alimente sau al unor anumite tipuri de alimente care conțin orice fel de grăsime, un program de exerciții istovitor, greutate mai mică decât 85% din greutatea standard corespunzătoare înălțimii, aprecierea propriului corp ca fiind supraponderal, în ciuda faptului că pacientul are o greutate sub limita standard, ascunderea alimentelor și evitarea abordării subiectelor legate de tulburări nde alimentație sau pierdere în greutate. Unele persoane anorexice își provoacă vomă sau utilizează laxative sau diuretice pentru a pierde în greutate. Distrugerea smalțului dentar este cel mai frecvent simptom care se dezvoltă ca urmare a episoadelor repetate de vomă.
Semnele anorexiei pot fi greutate mică a corpului, sâni micșorați, oprirea menstruației sau perioade lungi de amenoree, constipația și golirea încetinită a stomacului, păr fragil, piele uscată si unghii friabile, senzația de frig, presiune sanguină scazută, bradicardie, mai putin decat 60 de bătăi pe minut, diminuarea sensibilității nociceptive (percepției durerii), colorarea violacee a pielii de la nivelul extremităților (brațelor și picioarelor) datorită circulației ineficiente, edeme la nivelul mâinilor și picioarelor și piele de culoare galben-portocalie, în special la nivelul palmelor și mâinilor.
Persoanele cu anorexie pot adesea dezvolta adevărate ritualuri asociate cu alimentarea. Dintre aceste pot fi alegerea de modalități speciale de a mânca alimentele, de a acumula alimentele, de a colecta recipientele și de a prepara mâncăruri elaborate pentru alte persoane fără a mânca din preparatele gătite, petrecerea unei perioade lungi de timp pentru a tăia și rearanja mâncarea pe platouri pentru a crea impresia că s-a mâncat deja sau aceste persoane pot ascunde mâncarea sau să scape de ea pe ascuns pe timpul mesei.
În multe cazuri, anorexia se asociază cu bulimia. De aceea, părinții trebuie să observe primii comportamentul copiilor, până nu este prea târziu.
Anorexia este o problemă reală și gravă, deși mulți consideră tulburările de alimentație mofturi sau o modă.

Totul despre bulimie

Anorexia și bulimia pot merge împreună. Bulimia înseamnă că persoanele mănâncă cantități mari apoi folosesc metode purgative: varsă, iau diuretice, laxative, fac exerciții extreme. Și anorexica își provoacă vărsături, dar nu prea mănâncă. Fata cu bulimie este mai impulsivă, mai introvertită și poate ține dieta pe un timp limitat. În ultima vreme, bulimia este mai frecventă decât anorexia. Bulimia are o evoluție mai lentă și astfel poate trena foarte mult timp. Efectele secundare ale vărsăturilor sunt periculoase, bulimicile rămânând chiar fără dinți în gură. Mâncatul obsesiv dilată stomacul și se poate chiar muri din această cauză.
Simptomele întâlnite în bulimie par a fi modalități de a controla greutatea corporală, precum vărsăturile autoprovocate, dietele drastice, folosirea laxativelor sau sportul în exces. Însă sunt mai mult decât atât. Sunt modalități de a face față unor emoții negative intense, precum teama, neputința, vinovăția, confuzia.
Bulimia este o tulburare de comportament alimentar. Înainte de apariția propriu-zisă a simptomelor, deseori persoana începe prin a ține cure de slăbire drastice, prin a-și număra caloriile și mai ales printr-o preocupare excesivă față de forma și greutatea corporală, însoțite de o frică intensă de îngrășare sau de a fi grasă.
Bulimia se manifestă prin episoade de mâncat compulsiv, în timpul cărora persoana poate consuma o cantitate mare de alimente și simte că își pierde controlul cu privire la ce/cât mănâncă, comportamente de compensare, care pot fi: vărsături autoprovocate, sport practicat în exces, laxative, ceaiuri pentru slăbit, diuretice, clisme, post negru. Atât mâncatul compulsiv cât și comportamentele compensatoare au loc ca modalități de scădere în intensitate/de eliberare de emoții, în general negative. În sfera psihică simptomele pot fi iritabilitate, nervozitate, tristețe, neliniște, anxietate.
Acest comportament alimentar, cu ciclul mâncat compulsiv – comportamente compensatoare, se desfășoară de obicei în secret, deseori trecând mult timp până când cineva apropiat observă că ar putea exista o problemă.
Efectele comportamentelor compensatoare (vărsături, laxative, diuretice, clisme) asupra organismului sunt foarte grave. Vărsăturile autoprovocate pot cauza dezechilibru hidroelectrolitic care poate duce la deces. Printre efectele secundare se mai numără: mărirea glandelor salivare, dereglarea (sau lipsa) ciclului menstrual, distrugerea smalțului dinților (din cauza acidului gastric, în cazul vărsăturilor), tulburări ale tranzitului intestinal (ex. Constipație), dureri abdominale intense, deshidratare severă (din cauza vărsăturilor, diureticelor și laxativelor), căderea părului sau aritmii cardiace.
Semnele care ar putea să dea de gândit în acest sens pot fi faptul că persoana a început să refuze mesele împreună cu familia sau prietenii, ieșirile în oraș la restaurant, alte activități sociale care implică mâncarea, persoana este foarte preocupată de alimentele pe care le consumă, bea multă apă la masă, înainte de masă sau după masă, folosește deseori toaleta imediat după masă, este preocupat/ă de greutatea sa sau a altora, are ochii roșii (și/sau înlăcrimați), în special după folosirea toaletei, prezintă simptome ca de răceală (exemple: strănută, tușește), a început să evite contactele sociale, este deseori la cure (regimuri) de slăbire, fără a fi supraponderală, merge mai des la sală, face exerciții fizice în exces (uneori, deși nu îi face plăcere), pare mai iritabil/ă sau deprimat/ă, folosește laxative (sau ceaiuri) sau acuză că este constipată.
Acestea sunt câteva din semnele prezente în tulburările de comportament alimentar, care pot fi observate de cei apropiați.
Diagnosticul de anorexie sau bulimie poate fi pus doar de către medicul psihiatru, în urma unei consultații psihiatrice. Totodată, medicul poate recomanda tratament medicamentos și/sau psihoterapie.
Persoanele care suferă de bulimie sau anorexie au nevoie de ajutor specializat pentru a depăși aceste tulburări. Anorexia și bulimia pot fi abordate prin psihoterapie. La persoanele până în 18 ani este mai ușor, însă după 18 este mai greu pentru că e nevoie de acordul lor pentru a merge la medic.

Și băieții sunt afectați de anorexie și bulimie

Dacă trăiați cu impresia că doar persoanele de sex feminin sunt preocupate de slăbit și doar acestea pot suferi de anorexie sau bulimie, nu este așa. Și băieții pot suferi de aceste afecțiuni. Există și la ei obsesia aspectului fizic. La băieți se numește „bigarexia“ cu o preocupare intensă pentru forma corporală. Ei mănâncă alimente cât mai sănătoase, însă folosesc steroizii pentru formarea musculaturii, lucru foarte toxic.