La țară. Povestiri din satul tău – Băcești: bani puțini, multe proiecte

de Alex SAVA

La Băcești, aproape jumătate din populația comunei este beneficiară a Legii 416/2001, privind administrația publică locală. Este, în aparență, o comună săracă, însă, paradoxal, administrația locală funcționează, având în derulare foarte multe proiecte. Se asfaltează drumuri, se construiesc școli, poduri și o bază sportivă. Băceștiul se poate mândri cu una dintre cele mai frumoase școli din mediul rural, în speță Școala Primară de la Păltiniș. Aceasta a fost începută cu ani în urmă, însă primăria nu a mai avut bani să o termine. Au continuat-o însă americanii de la Chevron, care au investit sume serioase în această construcție în încercarea lor de a închide gurile protestatarilor anti-fracking. Până la urmă, americanii au renunțat să mai exploateze în România și au părăsit Băceștiul. Au apucat însă să termine lucrările la Școala din Păltiniș. „Eu am ieșit cel mai câștigat din relația cu Chevron”, glumește Horațiu Cărăușu, primarul comunei Băcești.

 Comuna Băcești s-a format după Legea administrativă adoptată de Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, care prevedea, printre altele, înființarea comunelor ca organizații administrativ-teritoriale care au în subordine mai multe sate. Din punct de vedere istoric, localitatea Băcești este foarte veche, iar în documente este atestată sub numele de Băicăuți.

Inițial, comuna Băcești a fost așezare ervreiască, formată pe fosta moșie a boierului Mihalache. Târgul Băcești a fost înființat în anul 1844, prin actul de constituire încheiat de Divanul Țării de Sus din Iași la cererea proprietarei Aglaia Ancuța Mihalache și a fiilor săi – Spătar Mihalache și Lăscărache Mihalache, care au dat voie negustorilor evrei să deschidă „dughene”, contra unei sume de bani anuale.

În anul 1864 locuitorii au fost împroprietăriți cu câte două fălci arabile pentru cei care aveau o pereche de boi și cu câte 20 de prăjini loc de casă.

De la înființarea ei și până în anul 1948 comuna Băcești a aparținut de jud Roman și avea în anul 1899 sub jurisdicția sa următoarele așezări sătești: Băbușa, A Treia Parte, Târgușorul Băcești, satul Băcești și Păltinișu . În anul 1948, comuna s-a aflat în componența plasei Băcești, iar din anul 1950 a fost încorporată raionului Negrești, regiunea Iași. Din această perioadă, satele componente sunt mai numeroase, la cele existente adăugându-se Armășeni, Iezeru, Țibăneștii-Buhlii, Vovriești.

 Jumătate din populație, asistată social

 În prezent, comuna Băcești este formată din reședința omonimă și satele Băbușa, Vovriești, Armășeni, Țibăneștii Buhlii și Păltiniș. În cele șase localități își duc viața circa 4.500 de oameni, majoritatea de entie romă. Aproape jumătate din populația totală a comunei este asistată social, circa 2.000 de oameni fiind beneficiari ai Legii 416/2001 privind venitul minim garantat.

„În comuna noastră viețuiește o importantă comunitate de etnie rromă căreia îi acordăm toată atenția în rezolvarea problemelor specifice unui astfel de segment de populație. Suntem comuna cu cele mai multe dosare la ajutor social. Avem aproximativ 400 de dosare, care cuprins aproximativ 2000 de beneficiari. Numărul lor fluctuează de la lună la lună. Acum l-am mai redus și este încă în scădere. Asta pentru că nu se mai fac dosarele cu atâta ușurință cu cât se făceau înainte. Erau cazuri în care veneau la noi la pimărie, își făceau dosarul și apoi plecau în afară, în străinătate. Până să aflăm noi că e plecat, lua câteva luni ajutor social, pentru că nu vine niciunul să ne anunțe că pleacă afară. Vin doar să-și facă dosare și a doua zi pleacă. E foarte mult de muncă la dosarele astea și de asta se impune să fim mai responsabili, atât noi cât și beneficiarii”, a declarat Horațiu Cărăușu, primarul comunei Băcești.

Numărul beneficiarilor de ajutor social este sporit și de numărul mare de membri/familie. Media pe comună este de cinci membrie pe familie.

„Avem cea mai mare natalitate din județ. Aici chiar ne putem lăuda. Dacă vezi patru femei pe drum, trei sunt gravide, iar una ori abia a fost, ori urmează să fie”, glumește un localnic.

„Iarna, luăm lista cu gravidele de la medicul de familie, să le putem monitoriza. În funcție de starea drumurilor, de vreme și de vârsta sarcinii, dacă e cazul le ducem la spital. Avem multe gravide și avem grijă de ele”, a spus Horațiu Cărăușu.

 Școala Chevron de la Păltiniș

Un capitol aparte în care s-a investit major în ultimii ani la Băcești îl reprezintă școlile.

„Am acordat mereu o atenție sporită școlilor din comună asigurându-le toate condițiile necesare desfășurării unui proces de învățământ modern pentru că aici se formează viitorii cetățeni ai comunei și cum ne creștem copiii denotă dacă suntem gospodari sau nu. Avem un proiect de reparații capitale la Școala nr. 1 Băcești, prin Agenția Regională de Dezvoltare Nord-Est, în valoare totală de 22 de miliarde de lei vechi, din care patru miliarde reprezintă contribuția noastră, de la bugetul local. De asemenea, grădinița din aceeași localitate este aproape de finalizare. Apoi, Școala Armășeni, la fel. Lucrările sunt realizate în proporție de peste 90%”, a mai spus primarul.

 În localitatea Păltinș se află cea mai modernă școală din Băcești. Acesta este satul cu cea mai mare natalitate din toată comuna, având, în momentul de față, aproape 100 de preșcolari și elevi de clasele I-IV. Cum numărul elevilor a crescut de la an la an, fosta școală, formată din două sălițe, nu a mai făcut față. Așa că autoritatea locală a demarat construcția unei noi școli în localitatea Păltiniș. Lucrările au demarat, însă lipsa banilor au făcut ca acestea să înainte greoi.

Anul trecut, în vară, însă, șansa a surâs comunității din Păltiniș. Oficialii Chevron România, care dețineau un perimetru de explorare a gazelor de șist în localitate, au vrut, probabil, să se pună bine cu comunitatea, având experiența de la Pungești, unde localnicii au purtate adevărate războie cu jandarmii pentru dărâmarea sondei. Așadar, cei de la Chevron s-au oferit să termine ei lucrările la Școala Păltiniș.

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=9aYli8PzVWo&w=420&h=315]

„Când s-au apucat ei de lucru, erau doar pereții ridicați și geamurile. Ei au pus acoperiș, ei au finisat, ei au dotat școala. Au luat bănci, au luat termopane, au făcut apă curentă, au pus vase de toaletă. Păi nici acasă nu au unii copii cum au făcut americanii aici, la școală”, spune nea Mihai, paznicul școlii.

„Ați văzut ce scandaluri au fost la Vaslui cu Chevron-ul… Din toți primarii de la Vaslui, eu am ieșit cel mai câștigat cu Chevron. Mi-au făcut o școală. De fapt, au terminat-o. Nici nu îmi vine să cred că au făcut o școală și apoi au plecat”, a spus Horațiu Cărăușu.

 Peste o mie de oi la Păltiniș

 În satul Păltiniș își duc traiul circa 400 de suflete. Pe lângă agricultură, cei de aici sunt recunoscuți pentru creșterea animalelor. Potrivit datelor furnizate de referentul de specialitate al primăriei locale, în Păltiniș sunt peste 1.000 de oi și cel puțin 120 de vaci. Demn de menționat că fermele și microfermele nu primesc niciun fel de subvenții, iar crescătorii se chinuie așa cum pot.

La momentul prezenței echipei EstNews în Păltiniș, oierii împreună cu reprezentanții administrației locale lucrau la dragarea unui fir de apă, pentru că, în lipsa ploilor, vechea adăpătoare a secat.

„Nu ne-a dat deloc Dumnezeu ploaie în vara asta. Nu mai au oile de unde bea apă. Scoatem de la fântână și le dăm cu găleata. Acum să vedem ce facem, că este un izvor și dragăm, să avem apă la animale. (…) Ne chinuim cum putem. Eu am aproape 200 de oi. Nu am aplicat pentru fonduri europene, le cresc așa cum pot eu. Mă mai ajută copiii”, ne-a declarat nea Petrică, unul din oierii de la Păltiniș.

Problema apei se va rezolva într-un fel sau altul, însă fermierii au alt jop greu de trecut. Soarele a pârjolit toate pășunile, iar animalele nu mai au ce mânca.

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=ehljVfToWhM&w=420&h=315]

„Dacă nu dă ploaie cât mai repede, o să fie jale anul ăsta. O să scadă prețul la animale. O să ajungem să le dăm degeaba. Mai ales la câtă muncă este”, spune alt crescător de animale.

 O comună săracă, o sumedenie de proiecte

Cu o jumătate de populație formată din asistați sociali, Băceștiul nu se poate numi o comună bogată. Nici pe departe.

„Cei mai mari contribuabili la bugetul local sunt cei 27 de agenți comerciali, între care se remarcă domnul Porumboiu. Mai vin sume de la Ocolul Silvic, Centrul medico-social. Acesta din urmă este cel mai important, pentru că sunt multe persoane din comună care lucrează acolo. De asemenea, trebuie menționată și unitatea militară, pentru că avem câteva zeci de salariați din Băcești. Dar cu toate acestea, nu puem să facem mari investiții, pentru că nu avem un buget atât de mare”, a mai spus primarul Cărăușu.

Așadar, bugetul este modest. Cu toate acestea, cu foarte puțini bani, s-au făcut foarte multe lucruri.

„Avem aducțiunea cu apă în satul Băcești realizată în proporție de 90%. Urmează să finalizăm, în scurt timp, acest proiect. Avem banii în cont pentru finalizarea lucrărilor de aducțiune. De asemenea, avem în plan și un proiect de aducțiune cu apă în satul Păltiniș. Se lucrează acum la documentația tehnică. De asemenea, mai lucrăm la două poduri. Unul este aproape gata, se poate circula pe el. Printr-un alt proiect, am luat un buldoexcavator și un autogreder, în valoate totală de 180.000 de euro. De asemenea, avem în plan finalizarea proiectului de construcție a bazei sportive, care este realizată în proporție de 40%”, spune primarul Cărăușu.

De asemenea, chiar cu un buget minuscul, el și-a propus și alte proiecte de interes major pentru comunitate: „Am mai depus un proiect privind asflatarea drumului pe ruta Băcești – Armășeni – Țibăneștii Buhlii, până la halta Suhuleț. Apoi, vrem să depunem un proiect prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, să afaltăm ruta Băcești – Păltiniș și Băcești – Băbușa”.

Chiar și în condițiile unei primării sărace cum e Băceștiul, Horațiu Cărăușu a demonstrat că proiectele de genul celor mai sus citate nu sunt imposibile. În ultimii ani, s-a intervenit pe mai multe drumuri comunale. Pe unele s-a pus piatră, pe altele asflat.

„Poate că am reuși și noi să facem mai multe, dar economia comunei noastre se reduce la agricultură. O oportunitate ar fi să accesăm niște fonduri și să facem un proiect pentru dezvoltarea turismului în zonă. Avem poate cele mai frumoase peisaje din această parte a județului. Asfaltarea unor drumuri către zonele cu potențial turistic poate că ar atrage investoriii în zonă. Deocamdată, însă, suntem nevoiți să ne limităm la proiectele începute, pentru că, așa cum spuneam, nu beneficiem nicicum de un buget foarte mare”, ne-a mai decalarat Horațiu Cărăușu.