de Marian MOCANU
Aproape jumătate din populația județului Vaslui este racordată la un sistem local de distribuție a apei potabile, restul depinzând de fântâni sau izvoare pentru a avea apă de băut. Verificările făcute de Direcția de Sănătate Publică Vaslui au arătat grave deficiențe în ceea ce privește calitatea apei, chiar și în cazul sistemelor de aprovizionare cu apă a unor orașe, cum este cazul la Huși sau Murgeni. Au fost cazuri în care în apa potabilă au fost depistate bacterii periculoase pentru om, cum ar fi cele coliforme, E. coli sau Enterococ. Unele primării nici măcar nu au solicitat efectuarea de analize a apei din fântâni, sau chiar din rețelele de alimentare. Cea mai gravă este însă situația fântânilor individuale, 15% dintre analize arătând infectarea apei din aceste fântâni cu diverse substanțe periculoase.
Conform unui raport prezentat de curând de Direcția de Sănătate Publică Vaslui Instituției prefectului, calitatea apei în județ lasă mult de dorit, chiar și în cazul sistemelor centralizate de distribuire a apei potabile de la nivelul municipiilor, orașelor sau comunelor din județ. În mediul rural, aprovizionarea cu apă se realizează în mod curent din surse individuale și publice, care în urma controalelor efectuate prin examene chimice și bacteriologice s-au dovedit a fi improprii consumului uman, acestea prezentând deficiențe de amplasare, construcție și întreținere. Mai grav este faptul că unele primării, cu toate că au fost avertizate și cunosc situația, nu se implică în remedierea deficiențelor și în monitorizarea surselor publice de apă. Multe dintre cele aproape șase mii de fântâni publice și aproape zece mii de fântâni particulare, folosite pentru aprovizionarea cu apă, sunt infectate cu nitriți, nitrați, și alte substanțe periculoase, chiar cu microorganisme. Teoretic, acestea sunt improprii consumului. Din păcate multe dintre ele sunt singurele surse de apă în unele zone.
Mai grav este faptul că și unele sisteme sau rețele de alimentare cu apă au astfel de deficiențe, analizele arătând că apa este infectată cu diverse substanțe, inclusiv cu bacili sau bacterii. Dacă în cazul sistemelor de aprovizionare cu apă a municipiilor Vaslui și Bârlad rarele deficiențe descoperite au constat în existența în apă a clorului rezidual în urma procesului de tratare, altele sunt problemele la sistemele de la Huși și Negrești. Aici în apa potabilă s-a descoperit ocazional urme de aluminiu, dar și bacterii coliforme, E. Coli sau enterococ. Aceste bacterii, în cazul unor persoane sensibile, pot cauza probleme stomacale grave. Urmare a deficiențelor constatate la analizele de laborator, DSP a cerut aplicarea unor măsuri concrete, cum ar fi modernizarea și dotarea Instalațiilor de alimentare cu apă cu sisteme automate pentru dozarea clorului și a sulfatului de aluminiu, înlocuirea tubulaturii și a instalațiilor metalice corodate sau degradate, lucrări de reabilitare la sala filtrelor, rezervoare, decantoare.
Mult mai gravă este însă situația apei din fântânile care deservesc marea majoritate a populației din mediul rural. Astfel, 15% din analizele făcute în acest an la 294 din cele 9.764 fântâni aflate în evidența autorităților vasluiene, au arătat existența de amoniu, nitriți, nitrați, corpuri străine, dar și bacterii coliforme, sau de tipul Escheria coliformi sau Enterococi. Totuși, față de anii 2010 – 2014, se constată o scădere a numărului de intoxicații cu nitriți, asta poate și datorită faptului că fântânile a căror apă aveau un nivel ridicat de infectare cu această substanță au fost fie închise, fie semnalizate corespunzător, populația căutând alte surse de apă.
În ceea ce privește sistemele locale de alimentare cu apă, multe dintre cele 74 astfel de sisteme, implementate în ultimii ani, constau în sisteme de cișmele stradale. Ulterior, datorită consumului mare de apă folosită la activitățile agricole, aceste sisteme s-au desființat, locuitorii fiind obligați să se racordeze individual. Din păcate, în multe cazuri, datorită funcționării deficitare a stațiilor de tratare, apa livrată prin aceste sisteme locale de distribuție are calitate necorespunzătoare, prezentând cantități crescute de amoniac, nitriti, nitrați, cloruri sau substanțe organice, și de multe ori fiind tulbure, improprii consumului casnic. Știind problemele pe care le au rețelele de alimentare cu apă proprii, unele primării comunale nu au efectuat monitorizarea de control și de audit, încălcându-se prevederile legale. Sunt chiar și cazuri în care astfel de rețele de alimentare cu apă, realizate din bani publici, sunt nefuncționale, fie datorită unor deficiențe de proiectare sau execuție, cum ar fi bazine de decantare și acumulare subdimensionate, fie pentru că locuitorii, din cauza sărăciei, nu au dorit racordarea la rețea. Alte primării nu au mai realizat, uneori de ani buni, dezinfectarea fântânilor publice, astfel că apa din acestea, de multe ori singura sursă de apă din zonă, lasă de dorit.