Vineri, 7 august, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Bârlad a organizat un simpozion cu titlul „O viață dedicată oamenilor”. Organizatorii și-au propus să readucă în memoria bârlădenilor două personalități locale, una chiar internațională – Lucia Genlia Galin și Ștefan Procopiu.
Personalitatea și descoperirile științifice ale fizicianului de origine bârlădeană, Ștefan Procopiu, au fost prezentate de profesoara Ivona Măgdăliniș.
„Ștefan Procopiu s-a dedicat științei si cercetării încă din timpul studenției. Primele rezultate remarcabile din cercetare sunt publicate în anul 1913 sub titlul <<Determinarea momentului magnetic molecular prin teoria cuantelor lui M. Planck>> apărută în „Bulletin Scientifique de l’Academie Roumaine de Sciences”. În urma studiilor privind teoria cuantelor lui Planck și a teoriei magnetismului lui Langevin, Procopiu stabilește valoarea momentului magnetic molecular pentru prima dată în lume, cu doi ani înaintea lui Bohr, care a primit premiul Nobel în 1922”, a declarat prof. Ivona Măgdăliniș.
Ștefan Procopiu a fost decanul Facultății de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, decan al Facultății de Electrotehnică al Politehnicii ieșene dar a fost profesor și la Universitatea din București. Are publicate 190 de lucrări în domeniul fizicii, geodeziei, magnetismului terestru și chimiei coloidale. Este un nume de referință al științei cu care bârlădenii ar trebui să se mândrească. Muzeul de Știință și Tehnică din Iași are o sală dedicată lui Procopiu iar un liceu din Vaslui îi poartă numele. Recunoștința bârlădenilor s-a rezumat doar în a-i atribui numele unei străzi, fosta stradă Câmpia Libertății, care, de câțiva ani, se numește strada Ștefan Procopiu.
Ștefan Procopiu a avut-o printre studenți și pe Lucia Genlia Galin, o bârlădeancă de care puțini își mai aduc aminte. S-a născut pe 5 august 1890 în Bârlad. După studiile primare, a urmat Școala Centrală din București și apoi Facultatea de Medicină, fiind singura fată studentă. În 1920 își dă doctoratul în medicină generală, fiind studenta lui Procopiu. A revenit în Bârlad ca medic de circă, medic școlar și profesor de igienă la Școala „Iorgu Radu”.
„Lucia Galin a fost, o vreme, medic șef al Serviciului sanitar Bârlad. Un lucru remarcabil este acela că distinsa doctoriță nu a făcut diferența între români și evrei, deși, în timpul războiului era interzisă acordarea asistenței medicale evreilor. A eliberat evreilor certificate medicale pentru a nu fi obligați să facă munci suplimentare și nu a fost de acord ca ei să poarte ecusonul galben care-i stigmatiza. A intervenit chiar la vărul său, Radu Galin, de la președinția Consiliului de Miniștri, care l-a convins pe Antonescu să renunțe la acest ordin. Nu a fost niciodată căsătorită și și-a dedicat întreaga viață carierei medicale. A colaborat cu Institutul de Geriatrie condus de C.I. Parhon și Ana Aslan, după ce a experimentat pe pielea ei celebrul Gerovital H3 care a ajutat-o să-și revină după 11 ani în care a fost inconștientă și paralizată.”, a declarat profesoara Maria Marin. Aceasta este chiar fina de botez a Luciei Galin, cu care a fost vecină într-un imobil din apropierea Pieței „Sf. Ilie”. Îi poartă o profundă recunoștință pentru că a crescut-o până la șapte ani, a salvat-o de la orbire, după ce s-a accidentat cu o foarfecă, dar și pentru faptul că a fost un om cu dragoste de oameni, un medic adevărat, de care bârlădenii ar trebui să-și amintească mai des. (Mihaela NICULESCU)