Pochidia – comuna cu cele mai roditoare pământuri!

de Răzvan CĂLIN

Episodul de astăzi al serialului marca Est News – La țară. Povestiri din satul tău – aduce în centrul atenției o comună a cărei descriere ar putea fi făcută în cuvinte sau fraze puține. Însă, nu vom fi atât de zgârciți, ci vom încerca să creionăm cât mai exact și mai în amănunt posibil acest colț de județ care, la prima vedere, pare că a încremenit în timp.

Imediat cum ieși din Tutova și apuci la stânga, pe drumul spre Crivești, ți se întinde în față o clasică șosea de țară ca multe altele din județ, cu asfaltul mâncat ca de o pecingine, șerpuind când pe fundul unor văioage, cînd pe coama dealurilor pleșuve, năpădite ici și colo de pâlcuri de sălcioară. Situată la aproximativ 25 de kilometri de Bârlad, Pochidia este una dintre cele mai mici comune din județ, atât ca număr de locuitori, cât și ca întindere. De altfel, așa cum vom vedea, Pochidia este comuna antagonismelor, una care în același timp îți lasă senzația de nou, dar și de învechit. Cum spuneam, micuța comună are în componență doar patru sate, care însumează în scripte undeva la 1.800 de locuitori, dar în realitate ducându-și veacul în jur la vreo 1.600 de suflete. Cele patru sate – Sălceni, Pochidia, Borodești și Satu Nou – sunt așezate ca o salbă de-a lungul pârâului Bârzota, niște cătune grupate unul după altul, însă când pe o parte, când pe alta a firului de apă.

Că tot vorbeam de antagonisme (sau ciudățenii, spune-ți-le cum vreți), trebuie să vă spunem că Pochidia are centrul de comună în satul Borodești și nu în localitatea care îi dă numele comunei, așa cum se întâmplă în restul comunelor din județ. Așa s-a decis încă din 2004, când comuna Pochidia s-a reînfiițat desprinzându-se din comuna Pochidia. Spunem reînființare pentru că între 1907 și 1968 Pochidia a mai ființat ca și comună de sine stătătoare, pentru ca la reorganizarea administrativ – teritorială gânditî de fostul regim comunist să fie înglobată în comuna Tutova. Alegerea satului Borodești drept capitală administrativă a avut la bază considerente pur practice, căci față de celelalte localități este situată la distanțe oarecum egale și prin urmare accesul către entitățile adminustrativ-teritoriale este mult mai facil. Și încă ceva: deși iarăși am fi tentați să credem (la fel ca în multe alte cazuri) că odată ce este capitala administrativă a comunei, Borodești este și satul cu cei mai mulți locuitori. Ei, lucrurile nu stau deloc așa căci numărul cel mai mare de suflete – puțin peste 1.000 –  îl întâlnim întâlnim în satul Sălceni.

Pochidia, o comună unde oamenii urăsc să stea cu mâna întinsă!

Cât despre oamenii care trăiesc pe aceste meleaguri trebuie spus din capul locului că sunt mândri urmași ai clăcașilor care muncesc cu îmdârjire aceste pământuri de sute de ani. Oameni simpli, cu dragoste de muncă și o sete nemărginită de pământ, țărani simpli care prețuiesc ca pe ochii din cap pământul roditor.

”Suntem o comună de oameni liniștiți și harnici. Nu ne putem lăuda cu cine știe lucruri sau întâmplări, dar mândria noastră cea mai mare e pământul ăsta pe care toți oamenii din comunitate (sau cea mai mare dintre ei) îl muncesc cu îndârjire. De altfel, marea majoritate își asigură traiul practicând agricultura de subzistență. Niciodată nu avem mai mult de 60 de asistați social. Aici, celor mai mulți dintre oameni le este rușine să stea cu mâna întinsă. Fiecare are cel puțin o palmă de pământ pe care o muncește și din care încearcă să-și asigure traiul. Apoi, avem șansa că populația comunei nu este chiar atât de îmbătrânită ca în alte zone din județ. Avem o pondere destul de mare de oameni tineri sau încă în putere care muncesc. Mulți dintre tineri au slujbe în diferite orașe cum ar fi Iași, Tecuci, Galați, București și chiar Bârlad. Muncesc toată săptămâna și în week-end se întorc acasă. Avem, de asemenea, tineri care au plecat la muncă peste hotare și trimit bani aici familiilor lor pentru a le întreține. În general, în comuna Pochidia sunt oameni cărora le place să muncească și nu agreează să aștepte pomană de alții sau de la stat”, ne-a declarat Marius Ciocan, primarul comunei Pochidia.

Apă potabilă în toată comuna, drumuri în proces de reabilitare!

La capitolul ”cuceriri moderne”, Pochidia se poate lăuda că are un sistem propriu de furnizare a apei potabile, rețeaua fiind construită în toate cele patru sate componente, astfel încât fiecare gospdar să se poată racorda.

”Pentru aceasta au fost forate două puțuri de apă de mare adâncime, de peste 100 de metri adâncime. Deși nu este racordată toată populația comunei încă, totuși rețeaua este finalizată 100%, pe fiecare uliță din fiecare sat, astfel încât toată lumea să poată avea acces și posibilitatea de a beneficia de acest serviciu”, ne-a mai spus primarul Ciocan.

Cât privește problema canalizării menajere, edilul – șef din Pochidia ne-a mărturisit că este unul din principalele proiecte pe care le are în vizor pentru viitorul apropiat. La fel stau lucrurile și atunci când vine vorba despre rețeaua de drumuri comunale, a cărei stare nu este una tocmai bună. Și totuși, primarul promite că în scurt timp va remedia și această problemă grație unor finanțări din fonduri europene, dar și cu eforturi de la bugetul local. Deja, jumătate din drumul (în lungime totală de patru kilometri) care asigură legătura cu satul Sălceni a fost asfaltat, urmând ca și restul să fie reabilitat de aceeași manieră.

Pământul- aurul comunei Pochidia!

Însă, de departe, cea mai mare avere a comunei Pochidia o reprezintă pământurile care au calitate esențială pentru agricultură: sunt extrem de mănoase. Pochidia are una din cele mai bune suprafețe de teren arabil extrem de fertil din județul Vaslui. Lucru care i-a adus o faimă meritată în trecut, dar care o menține și acum în vizorul firmelor ce activează în domeniu, atât din județ, cât și din alte colțuri ale țării. Practic, aici hectarul de teren agricol este printre cel mai scump din județ, iar imediat cum se aude că e de vânzare vreo palmă de teren imediat și apar ofertanți.

”Avem aici, în zonă, unul din cele mai mănoase terenuri din județ. Știți, înainte de 1989, aici se obțineau unele dintre cele mai bune producții la hectar din județ și chiar și din țară. Iar asta nu era propagandă comunistă, doar pe hârtie, ci era realitatea pură din teren. Iar lucrurile au rămas la fel și în zilele noastre”, ne-a mai declarat primarul Ciocan.

Comuna numără o suprafață totală de 4.193 de hectare de teren, din care aproape 77% e teren arabil de cea mai bună calitate. Cea mai mare din acesta este dat în arendă sau este lucrat de diverse firme de profil, care au înființat aici exploatați de mari dimensiuni. Cum s-ar spune, pământul în comuna Pochidia e mai valoros decât aurul!

Câteva repere din trecutul unei vechi comunități de clăcași!

Când vine vorba despre trecutul acestei mici comunități de clăcași de pe Valea Bârzotei, nu se pot spune foarte multe. Față de alte zone din județ, cu un trecut și o istorie mult mai încărcate, pline de vestigii, povești și legende, Pochidia este o zonă care nu excelează la acest capitol. E drept că atestările documentare certifică că pe aceste meleaguri au existat așezări umane încă din cele mai vechi timpuri. Sunt documente care vorbesc despre cătunele de aici existând încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Legat de etimologia numelui comunei, există câteva însemnări din secolul al XV-lea care vorbesc despre existența unei mănăstiri pe Valea Bârzotei. Tocmai acest lucru ar fi generat numele cătunului și, mai târziu, al întregi comune: Pochi – de la popi și dia – de la popii lui Dia. Actualmente, nu mai există nici un vestigiu de pe urma acestui așezământ monahal.

Până în 2002, comuna Pochidia s-a putut lăuda cu alt lăcaș de cult care figura pe lista monumentelor istorice. Este vorba despre biserica din satul Borodești, ctitorită încă din secolul al XVI-lea. A fost declarată monument istoric în perioada interbelică, obținându-se acest certificat de la Comisia Monumentelor Istorice care îl avea ca președinte pe atunci pe marele istoric Nicolae Iorga. Biserica din Borodești era celebră și pentru însemnatul  și extrem de valorosul fond de carte veche religioasă. Din păcate, în 2002, acest lăcaș sfânt a fost distrus în întregime de un puternic incendiu ale cărui cauze nu au fost depistate nici în prezent. Însă, mulți dintre localnici cred că focul a fost pus de o mână criminală care a vrut astfel să se facă pierdut valorosul fond de carte veche religioasă. Acum, oamenii din Borodești, cu ajutorul Primăriei Pochidia, au început construcția unei noi biserici, însă lucrările înaintează destul de anevoios din cauza fondurilor insuficiente.

Alt reper istoric de pe aceste meleaguri este legat tot de un locaș de cult, respectiv Biserrica cu hramul ”Nașterea Născătoarei de Dumnezeu” din satul Pochidia. Deși a fost construită în anul 1937, biserica atrage atenția și prin faptul că a fost ctitorită cu ajutorul Majestății Sale Regina Maria, ea fiind cea care a propus ca hramul bisericii să fie sărbătorit anual în data de 8 septembrie.