de Marian MOCANU
Procuroarea vasluiană care nu a contestat decizia judecătorilor de eliberare sub control judiciar urmează a fi judecată disciplinar de colegii Secției de procurori din cadrul Consiliului Superior a Magistraturii. În urma unui control efectuat în luna iulie de Inspecția Judiciară, procurorul Ingrid Botezatu a fost găsită vinovată de exercitarea funcției cu gravă neglijență. Acuzația, care va fi judecată pe data de 7 octombrie, se referă la neverificarea în termenul prevăzut de lege a legalității și temeiniciei încheierii din 2 aprilie 2015 a Judecătoriei Vaslui, prin care s-a înlocuit arestul preventiv cu o altă măsură mai ușoară în cazul violatorilor din Văleni. Vineri, într-un comunicat de presă al CSM, conducătorii instituției și-au exprimat îngrijorarea privind excesiva mediatizare a unor cauze penale aflate în instrumentarea parchetelor sau aflate pe rolul instanțelor judecătorești. În aceeași zi, judecătorii Tribunalului Vaslui au respins, ca fiind inadmisibilă, contestația formulată de cei șapte tineri vălenari condamnați la închisoare pentru viol și lipsire de libertate împotriva arestării preventive.
Pe rolul Secției de procurori a CSM a fost înregistrată o acțiune disciplinară în cazul procurorului Ingrid Botezatu, procurorul de ședință care nu a făcut contestație în cazul eliberării din arest a tinerilor din Văleni, acuzați că au violat o elevă, a anunțat purtătorul de cuvânt al instituției, judecătoarea Daniela Pantazi. Cererea Inspecției Judiciare urmează să fie discutată pe 7 octombrie.
În luna iulie, în urma mediatizării cazului de la Văleni, a fost dispus un control al Inspecției Judiciare cu privire la faptul că decizia de înlocuire a măsurii de arest preventiv cu alta mai ușoară, respectiv arest la domiciliu, a celor șapte tineri cercetați pentru viol, nu a fost contestată de reprezentanții Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui. În urma acestui control s-a constatat faptul că procurorul Ingrid Botezatu și-ar fi exercitat funcția cu gravă neglijență, dat fiind faptul că nu a contestat decizia judecătorilor de preschimbare a arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu celor șapte persoane acuzate de viol și lipsire de libertate. Interesant este faptul că controlul a fost făcut doar după ce în presă a explodat subiectul violatorilor din Văleni, la mai bine de trei luni după ședința de judecată în cauză. Trebuie menționat și faptul că, dacă în unele cazuri similare, acuzați de viol nu au stat o zi după gratii, fiind cercetați în stare de control judiciar, în cazul violatorilor din Văleni aceștia au petrecut mai bine de cinci luni în arest preventiv, iar ulterior, alte două luni în arest la domiciliu. Mai trebuie menționat că, prin sentința Judecătoriei Vaslui din data de 2 aprilie, li s-a preschimbat măsura arestării preventive cu cea de arest la domiciliu doar la trei dintre inculpați, Ionuț Bogdan Boicu, Alin Dumitru Rotaru și Ioan Surleac, care au recunoscut acuzațiile și au cerut să fie judecați prin procedura simplificată. Ulterior, cei trei au primit cele mai mici pedepse, de câte cinci ani și opt luni de închisoare, în timp ce alți trei inculpați, Silviu Avădanei, Paul Andrei Burlacu, Petrică Ionuț Bolboceanu au fost condamnați la câte șapte ani de închisoare cu executare. Silviu Burada, considerat inițiatorul violului, a primit cea mai mare pedeapsă, de opt ani și patru luni de închisoare. Chiar dacă condamnările nu sunt definitive, sentința putând fi contestată la Curtea de Apel Iași, judecătorii au admis cererea procurorilor de arestare preventivă a celor șapte condamnați, aceștia fiind în prezent închiși la Penitenciarul Vaslui.
Imediat după pronunțarea sentinței, cei șapte condamnați au făcut contestație împotrivă luării măsurii arestării preventive. Judecătorii Tribunalului Vaslui au respins ca inadmisibilă această contestație, astfel că, cel puțin până la finalul procesului de la Curtea de Apel Iași, Silviu Burada, Silviu Avădanei, Paul Andrei Burlacu, Petrică Ionuț Bolboceanu, Ionuț Boicu, Alin Rotaru și Ioan Surleac, vor rămâne deținuți în Penitenciarul Vaslui, unde momentan sunt în secția de carantină. Acest lucru mai poate dura, dat fiind faptul că judecătorii Judecătoriei Vaslui nu au finalizat încă redactarea motivării sentinței din data de 17 august, de condamnare a celor șapte tineri din Văleni acuzați de viol și lipsire de libertate. În lipsa acestei motivări a sentinței instanței, nu poate începe procesul la Iași.
CSM – „Justiția se înfăptuiește prin instanțele judecătorești”
Vineri, 20 august, odată cu anunțul privind înregistrarea unei acțiuni disciplinare împotriva judecătorului de ședință, Consiliul Superior al Magistraturii a mai transmis un comunicat de presă. Conform acestuia, conducerea CSM își exprimă îngrijorarea privind excesiva mediatizare a unor cazuri aflate pe rolurile parchetelor sau instanțelor de judecată, și în special emiterea unor păreri sau a unor discursuri care riscă să provoace răspunsuri emoționale ce pot dăuna actului de justiție.
„Având în vedere temele intens mediatizate și dezbătute public, privitoare la unele cauze penale aflate în instrumentarea parchetelor sau aflate pe rolul instanțelor judecătorești, precum și potențialul de direcționare a emoției publice, prin instrumente media, spre zone improprii unui stat de drept și unei democrații corect înțelese. Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii reamintește că, potrivit Constituției României, justiția se înfăptuiește prin instanțele judecătorești. Dreptul la liberă exprimare este un drept constituțional a cărui îngrădire – mai ales dacă este în legătură cu informații de interes public – nu este permisă într-un stat democratic. Însă, exprimarea în presă a unor opinii – fie acestea rezultatul propriilor analize sau dictate de conjuncturi socio-politice ori interese de grup – nu țin loc de hotărâre judecătorească și nu are voie, tot potrivit Constituției, să atenteze la demnitatea și imaginea persoanei.
Comentarea excesivă, apriorică și într-un registru speculativ – de către persoane de formație și vocație variate, cu o cunoaștere limitată a subiectului dezbătut, dar în numele dreptului la liberă exprimare și a interesului public – poate dăuna însuși interesului public invocat și societății ca deținătoare a acestuia.
Încrederea cetățeanului în justiție se construiește iar responsabilitatea revine, în principal, statului prin instanțele judecătorești constituite potrivit legii. Substituirea acestora de către instituțiile mass-media poate crea aparența de răspuns la nevoia de dreptatea socială, ca așteptare individuală și colectivă, însă riscă să fie un răspuns emoțional, volatil, păgubos pe termen lung și cu potențial de perturbare a condițiilor obiective necesare înfăptuirii actului de justiție de către cei ținuți prin lege la aceasta.
Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii își exprimă încrederea că, atât instituțiile media, cât mai ales formatorii de opinie, vectorii de imagine, politicienii și diverșii specialiști în variate domenii pot da măsura maturității, răspunderii și rolului lor social prin înțelegerea autentică a interesului public în ceea ce privește înfăptuirea justiției în România”, se arată în comunicatul de presă semnat de judecător Marius Badea Tudose, Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii.