Franța și Germania au propus joi crearea unui „mecanism permanent și obligatoriu” de repartizare a refugiaților în cadrul Uniunii Europene, după emoția creată de publicarea fotografiei unui băiat sirian în vârstă de trei ani, al cărui corp a fost găsit pe o plajă în Turcia, relatează Reuters online.
François Hollande și Angela Merkel, care au discutat la telefon joi dimineața, apreciază că situația s-a schimbat, după o vară marcată de un aflux continuu de refugiați la frontierele Europei și în urma unor drame foarte mediatizate.
În iunie, Parisul și Berlinul au refuzat propunerea Comisiei Europene (CE) de introducere a cotelor de refugiați pentru fiecare țară în parte – în funcție de mărime, resurse și populație -, preferând voluntariatul.
Un nou plan urmează să fie prezentat săptămâna viitoare de către Jean-Claude Juncker, președintele CE, care să ofere un răspuns coordonat acestei crize care-i divizează pe Cei 28 în privința atitudinii comune pe care să o adopte.
„Va fi necesar ca acești solicitanți de azil să fie repartizați, acești refugiați, mă refer îndeosebi la cei care vin din Siria”, a declarat François Hollande într-o conferință de presă, la Palatul Elysée, alături de premierul irlandez Enda Kenny.
„Am propus, (împreună) cu cancelarul (german Angela) Merkel, un mecanism permanent și obligatoriu”, a adăugat el. „Eu consider că, în prezent, ceea ce s-a angajat nu mai este suficient”, a continuat el.
Divergențe europene
„Uniunea Europeană este necesar să facă mai mult, este necesar ca ea să repartizeze – acesta este cuvântul care a fost ales – un anumit număr de persoane care cer refugiu”, a spus François Hollande. „Nu se mai pune problema unei agățări de cuvinte, este vorba despre salvarea unor vieți și despre soluționarea cu demnitate a situației persoanelor care recurg la dreptul de azil”, a subliniat el.
El a amintit că 3.000 de persoane și-au pierdut viața în aceste ultime luni, traversând marea, și a evocat necesitatea repartizării a 100.000 de refugiați.
„Este, deci, întru totul necesar să avem un mecanism care să poată să ia situația fiecărei țări europene și să vadă, la momentul respectiv, ce se poate rezerva în termeni de găzduire în acea țară, în funcție de caracteristicile ei”, a spus șeful statului francez.
Propunerea franco-germană urmează să fie examinată de către miniștrii de Interne UE, care se reunesc pe 14 septembrie, iar apoi de către Consiliul European, a precizat François Hollande.
Afluxul excepțional de candidați la azil veniți din Siria, Eritreea, Sudan, dar și de imigranți provenind din țări considerate „sigure”, ca Albania, a provocat două tipuri de reacții în clasa politică europeană.
În opinia premierului ungur Viktor Orban – care a pus să se construiască un gard lung de 175 de kilometri la frontiera cu Serbia, pentru a opri imigranții ce vin prin Sud – acest fenomen amenință rădăcinile creștine ale Europei, care este necesar, în opinia sa, să-și controleze frontierele înainte să decidă să primească acești candidați la azil.
Politica de azil
Însă, în Germania, în pofida manifestațiilor ostile, apare o puternică mișcare de solidaritate. Berlinul se așteaptă să primească 800.000 de refugiați anul acesta, adică de patru ori mai mulți decât în 2014.
Franța, la rândul ei, în afară de anunțarea cotelor de refugiați pentru ajutorarea principalelor țări de intrare – Grecia, Italia și Ungaria -, și-a reafirmat joi poziția prin vocea ministrului de Interne Bernard Cazeneuve, la finalul unei reuniuni a principalilor miniștri cu atribuții în acest dosar.
Parisul îndeamnă la solidaritate față de refugiați – care fug din calea războaielor și dictaturilor -, dar și la fermitate față de imigranții „economici”, care urmează să fie expulzați acasă, ceea ce impune construirea unei politici comune de azil în UE.
„Ne aflăm într-o luptă contracronometru”, a declarat Bernard Cazeneuve. „Europa este necesar să se ridice la înălțimea acestor mize, deoarece, dacă nu o va face (…), atunci întregul sistem Schengen (de liberă circulație) va fi fragilizat”, a avertizat ministrul.
Franța și Germania vor, totodată, ca centre de primire să fie deschise în Grecia și Italia, ceea ce va permite o „triere” între cei care pot obține azil și cei care sunt considerați imigranți „economici”.
Pentru a-i descuraja pe imigranții clandestini să vină în Europa, este necesară organizarea repatrierii lor în țările de origine.
Situația din Africa – unul dintre răspunsurile la acest fenomen – urmează să fie abordată la summitul de la Valletta, unde se vor reuni reprezentanți ai statelor europene și ai țărilor africane, în noiembrie.
Sursa; mediafax.ro