de Răzvan CĂLIN
Măsurile restrictive impuse de autoritățile sanitar-veterinare pentru prevenirea extinderii maladiei ”blue tongue” (limba albastră) au fost ridicate.
Autoritățile sanitar-veterinare din județul Vaslui au dispus ridicarea carantinei impusă la începutul lunii decembrie a anului trecut din cauza apariției unor cazuri de boala limbii albastre (blue tongue) la câteva bovine din comuna Codăești.
”Am decis să ridicăm aceste măsuri restrictive din cauză că nu mai există semne că ar mai exista focare ale acestei maladii pe teritoriul județului nostru. Prin urmare, carantina este ridicată. Însă, monitorizăm în continuare cu mare atenție toate exploatațiile din județ astfel încât să putem preveni sau să reacționăm cât mai prompt dacă va fi nevoie”, ne-a declarat Traian Petcu, directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui.
Principalele măsuri restrictive au vizat interzicerea deplasării animalelor din zona de carantină în alte zone, nici măcar în județele limitrofe. De asemenea, a fost interzis exportul, cu excepția deplasării în vederea abatorizării animalelor.
Blue tongue, boala limbii albastre, este cauzată de un virus transmis de o specie de insecte hemofage – țânțari – și nu prin contact direct între animale. Afectează toate speciile de rumegătoare, bovine, ovine, caprine sau cabaline. Boala limbii albastre nu se transmite la om, prin contact direct cu animalul bolnav, iar consumul de lapte sau carne provenite de la animalele infectate nu afectează sănătatea omului. În schimb, această boală poate provoca daune importante crescătorilor de animale, cu atât mai mult cu cât nu există tratament specific: animalele fie se vindecă în 7 – 10 zile, fie mor, morbiditatea putând ajunge uneori chiar și până la 100% din efectiv. Principalele semne ale bolii sunt hipertermia, salivația excesivă care, treptat, se transformă în secreții mucopurulente și apariția de cruste uscate la nivelul nărilor și botului. Apoi apar edeme pe buzele, fața sau urechile animalelor, inclusiv hemoragii la nivelul mucoaselor din zona capului, urmate de umflarea limbii animalului, lucru care duce la respirație foarte dificilă. Din cauza dificultăților de hrănire, animalele slăbesc progresiv, iar producția de lapte scade până la încetare. Singurele măsuri care se pot lua pentru prevenirea bolii, dat fiind că nu există nici vaccin, nici tratament specific acestei boli, constă în dezinsecții periodice pentru distrugerea țânțarilor purtători ai bolii.