de Răzvan CĂLIN
Nu este prima dată când scriem pe marginea acestui subiect și probabil că nu va fi nici ultima dacă ne gândim la lipsa de reacție a autorităților. Vorbim despre parcul din fața 
În fine, nu culoarea e importantă, ci faptul că noroiul e tot noroi. Odată ce temperaturile pozitive din ultimele zile au topit stratul de zăpadă, aleile parcului s-au transformat în niște veritabile ulițe, în care picioarele îți lipăie printr-un strat gros de mâzgă roșiatică. Aproape că nu-ți vine să crezi că ești într-un parc de recreere din buricul târgului, unde se presupune că ai putea să te plimbi și să te relaxezi în tihnă. Mai ales în astfel de zile, când pământul aleilor e înmuiat de apă, totul seamănă izbitor cu glodul ulițelor de la țară. Și când te gândești că s-au cheltuit milioane de lei pentru reabilitarea și modernizarea acestui parc, mai că te apucă râsul (dacă nu plânsul!) când vezi că după o plimbare pe aleile sale te întorci acasă plin de noroi pe încălțăminte. Cum tot mai mulți bârlădeni care zilnic trec prin acest parc dondăne în bărbi în timp ce picioarele le alunecă prin stratul de noroi, ne întrebăm oare când edilii noștri vor realiza că n-ar strica să rezolve odată pentru totdeauna această problemă. Căci soluții decente, practice și de bun gust suntem convinși că există. Și fără cine știe ce eforturi financiare imense. Totul e să se vrea! Nu de alta, dar aleile parcului arată ca dracu la fiecare precipitație mai zdravănă. Iar în sezonul cald, când nu plouă, după o tură prin parc ești plin de țărnă roșiatică din cap până în picioare!