Probe obținute prin interceptări ale SRI, chiar și cu mandat de la judecător, pot fi considerate nelegale, după ce judecătorii constituționali au decis că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală, referitor la punerea în executare a mandatului nu respectă legea fundamentală, informează gândul.info.
Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicațiilor, înregistrări audio-video ambientale).
Judecătorii Curții Constituționale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituțional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”.
CCR arată că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituția și este neclară, pentru că nu spune explicit la cine se referă.
„Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarității, preciziei și previzibilității, întrucât nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor”, arată CCR.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-un proces al Secției I Penale de la Tribunalul București.
Specialiștii consultați de gândul.info susțin că în acest moment probele obținute prin supraveghere tehnică de alte organe ale statului, altele decât cele prevăzute explicit în lege pot fi considerate nule.
Potrivit acestora, judecătorii, dar și părțile pot invoca, chiar și înainte de publicarea motivării CCR, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și încălcarea drepturi și libertățile cetățenilor, dreptul la viață privată, recunoscut de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și care se aplică direct în legislația românească peste codul de procedură penală.
De asemenea, după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR, orice probă culeasă altfel decât de cei prevăzuți explicit în lege va fi considerată nelegală, deci nu se va putea folosi.
Potrivit ultimului raport al SRI depus la Parlament, cel pentru 2014, Serviciul a pus în acel an „ în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică și 2.410 ordonanțe aparținând structurilor Ministerului public și DNA”, se arată în raportul SRI pe 2014, depus la Parlament.
Sursa: mediafax.ro