Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanții Compartimentului pentru Managementul Calității din cadrul Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman” Bârlad, după centralizarea chestionarelor completate de pacienți la externare. Formularele tipizate care cuprind mai multe întrebări despre calitatea serviciilor medicale, atitudinea personalului medical, despre „atențiile” în bani sau produse cât și despre calitatea condițiilor hoteliere din spital, sunt date spre completare pacienților, fără titlu obligatoriu, în conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătății nr. 146/2015, emis în toamna anului trecut.
Dacă, în octombrie, noiembrie și decembrie, pacienții bifau rubrica referitoare la șpagă, în ultimul timp, se pare că situația s-a reabilitat din acest punct de vedere. Lunile ianuarie și februarie au fost o surpriză pentru Compartimentul de Management al Calității pentru că niciun bolnav nu a declarat că a dat șpagă (bani sau alte atenții), obligat sau din proprie inițiativă.
În schimb, în privința condițiilor hoteliere existente la Spitalul „Elena Beldiman” numărul nemulțumirilor este foarte mare, situând acest aspect pe primul loc în topul nemulțumirilor.
Foarte mulți pacienți reclamă lipsa condițiilor de igienă din grupurile sanitare, iluminarea slabă a spitalului, curățenia deficitară din secții. Cele mai rele condiții de cazare, conform rezultatelor chestionarelor, se înregistrează în secțiile Pneumologie, Psihiatrie, Medicală și Ginecologie.
A doua mare nemulțumire a pacienților o reprezintă calitatea comunicării personalului medical. În chestionar sunt câteva întrebări la care cei mai mulți pacienți au bifat căsuța „în foarte mică măsură”. Iată câteva întrebări din chestionar la această rubrică a comunicării: „V-a explicat medicul cum va decurge examinarea medicală, cum se recoltează probele de sânge, modul de administrare a medicamentelor?”, „Vi s-a explicat care este rezultatul analizelor, riscurile unei operații sau ale tratamentului indicat de medic?”, „Vi s-au prezentat consecințele unui posibil refuz al actului medical indicat de medic?”, „Vi s-au comunicat tratamente alternative pentru afecțiunea dumneavoastră?”. În majoritatea chestionarelor, a fost bifată la rubrica „în mare măsură” doar aspectul privind modul de administrare a medicamentelor, restul rubricilor sunt pentru mulți o necunoscută.
A treia nemulțumire din top este legată de îngrijirea efectivă a pacientului. Pacienții a trebuit să răspundă la întrebări precum: „Ați fost mulțumit de timpul de așteptare până la prima examinare de către medicul din cadrul secției în care ați fost internat?”, „Dar de modul în care ați fost consultat de medicul curant și de tratamentul primit în perioada de spitalizare?”.
Aplicarea acestui chestionar se face doar pacienților care se externează sau aparținătorilor acestora, în cazul pacienților sub 18 ani, sau cu tulburări psihice. Nu este obligatorie și se face sub protecția anonimatului.
„Datele obținute sunt centralizate la Compartimentul pentru Managementul Calității, după care se încarcă pe platforma electronică a Ministerului Sănătății. Trimestrial, se fac raportări la Direcția de Sănătate Publică și la Ministerul Sănătății. Concret, prin această bază de date se urmărește evaluarea feed-back-ului pacienților sau aparținătorilor celor internați în spitalele publice. Ministerul Sănătății își poate crea o imagine despre calitatea serviciilor și a actului medical din spitalele publice și poate propune unele măsuri legislative”, a declarat, pentru Est News, Mirela Bogdan din cadrul Compartimentului Managementului Calității de la Spitalul „Elena Beldiman”.
Nu doar ministerul poate redresa situația ci, în primul rând spitalele publice. În fiecare astfel de unitate există un consiliu de etică, organism care poate interveni. La spitalul bârlădean acest consiliu are ca președinte pe dr. Monica Aioanei, iar ca secretar pe Mirela Bogdan. De asemenea, din consiliu mai fac parte Tatiana Buescu, Beatrice Iftode și medicii Cătălin Mihăilă și Ion Chilinciuc. (Mihaela MICULESCU)