Calmul fragil de pe pietele financiare mondiale ar putea fi linistea dinaintea unei furtuni care mocneste de mult timp, in conditiile in care investitorii se tem ca bancile centrale au ramas fara munitie in fata unei cresteri economice dezamagitoare si a unei inflatii care refuza de decoleze, avertizeaza Banca Reglementelor Internationale, in raportul sau anual, scrie The Guardian.
„Anul 2016 a inceput cu unul dintre cele mai proaste valuri de lichidari observate vreodata”, a afirmat Claudio Borio, seful departamentului monetar si economic al BRI, o institutie considerata drept „banca centrala a bancilor centrale”, potrivit comentariilor care insotesc raportul institutiei, arata publicatia elvetianaLe Temps.
In conditiile in care investitorii digerau ridicarea dobanzii de interventie anuntata de banca centrala americana Federal Reserve la jumatatea lui decembrie, pietele au suferit turbulente puternice doua saptamani mai tarziu, pe fondul semnalelor de incetinire venite din China, care au starnit temeri legate de o fragilitate mai generala a economiilor emergente.
Aceasta prima faza de turbulente a fost urmata de un al doilea val, in februarie, „mai scurt, dar poate mai preocupant”, motivat de aceasta data de ingrijorarile legate de sanatatea bancilor. Nelinistea a mai crescut cu un grad dupa ce banca Japoniei a decis la randul ei sa impuna dobanzi negative.
Impingerea limitelor
„La momentul de varf al turbulentelor, obligatiuni suverane in valoare de peste 6.500 miliarde de dolari se tranzactionau la randamente negative”, a spus acesta, subliniin ca inca o data „limitele neganditului au fost impinse mai departe”.
Indiciile care permit intelegerea acestor turbulente nu sunt sunt totusi „dificil de identificat”, explicatia fiind, potrivit acestuia, nivelul datoriilor, un factor care permite intelegerea „unor evolutii aparent fara legatura intre ele”. Iar datoria, care s-a aflat la originea crizei financiare, a continuat sa creasca.
In economiile avansate, sectorul privat a trecut printr-un proces de reducere a datoriilor, dar datoria publica a continuat sa creasca. Fenomenul cel mai ingrijorator se regaseste insa, spune Borio, la nivelul economiilor emergente, care au fost motorul cresterii de la izbucnirea crizei.
Ori un cerc vicios este in curs de formare intre aprecierea dolarului si inasprirea conditiilor financiare, in conditiile in care numeroase astfel de economii s-au indatorat in aceasta valuta.
Datoria permite de asemenea sa se inteleaga de ce pretul petrolului este atat de redus. In ciuda cererii din China, companiile petroliere sunt nevoite sa pompeze petrol pentru a-si plati „datoriile enorme”.
Furtuna care mocneste
„Este posibil sa nu ne aflam doar in fata unor tunete izolate, ci a semnalelor premergatoare unei furtuni care mocneste de mult timp”, a apreciat acesta.
Iar aceste turbulente intervin in conditiile in care bancile centrale nu mai dispun de foarte multe instrumente. In ciuda conditiilor monetare exceptional de acomodante, cresterea este dezamagitoare iar inflatia evolueaza la nivele insolent de reduse.
Si, pentru prima oara, investitorii „incep sa se indoiasca ca bancile centrale au mijloacele de vindecare” necesare, avertizeaza economistul BRI. Statisticile BRI au pus de altfel in evidenta o incetinire a fluxurilor financiare.
La sfarsitul lui septembrie, imprumuturile in dolari contracte de entitati nebancare se situau la 3.300 miliarde de dolari, un nivel neschimbat in raport cu sfarsitul lui iunie. Este pentru prima oara din 2009 cand acest nivel inceteaza sa creasca.
Creantele transfrontaliere ale bancilor care raporteaza date la BRI au cazut cu 157 miliarde in trimestrul trei, aducand nivelul global la 27.000 miliarde dolari, un recul si mai puternic decat in trimestrul precedent.
Imprumuturile acordate Chinei au scazut cu 119 miliarde dolari, la circa 877 miliarde. Cu titlu de comparatie, varful s-a situat la 1.100 miliarde la finele lui septembrie 2014, ceea ce inseamna o reducere cu 17% in cifre anualizate.
Creditele transfrontaliere au scazut de asemenea cu 26 de miliarde in restul Asiei centrale, ceea ce corespunde unei reduceri de 5% intr-un an.
Sursa: hotnews.ro