Curtea Constituțională a României a motivat decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informații să desfășoare activități de supraveghere tehnică, susținând că SRI nu are atribuții de cercetare penală. Inspectoratul General al Poliției Române(IGPR) a anunțat printr-un comunicat de presă, miercuri, că „se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenți și ofițeri de poliție precum și rectificarea bugetului instituției cu 30 de milioane de euro”.
„Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală și lucrătorii specializați din cadrul poliției și a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condițiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informații, care are atribuții exclusiv în domeniul siguranței naționale, neavând atribuții de cercetare penală, există și alte servicii cu atribuții în domeniul securității naționale, precum și o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuții în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.
Totodată, Curtea Constituțională susține că „sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, nepermițând subiecților să înțeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor”.
Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicațiilor, înregistrări audio-video ambientale). Judecătorii Curții Constituționale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituțional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituția și este neclară.
DNA, reacție în urma motivării CCR : Este nevoie de 130 de polițiști și 10.415.000 de euro
Conducerea DNA explică, printr-un comunicat de presă, care sunt efectele deciziei CCR privind interzicerea realizării interceptărilor de către SRI, susținând că hotărârea va impune detașarea, în cadrul D.N.A., a 130 de polițiști dar și cheltuieli de aproximativ 10.415.000 euro.
DNA precizează că modificarea legii „va impune detașarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora precum și achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare”, explicând că „aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro”.
Conducerea DNA a transmis Ministerului Justiției o adresă prin care solicită „promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma anterior menționată”, a anunțat instituția.
În adresa trimisă Ministerului Justiției se arată că „în situația în care organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaționale ale S.R.I., va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de corupție”, realizându-se în acest scop o evaluare preliminară a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activității de supraveghere tehnică, context în care au fost estimate și cheltuielile care s-ar impune, suma totală fiind estimata la aproximativ 10.415.000 euro.
În acestă sumă, DNA a inclus achiziționarea de logistică pentru realizarea interceptărilor ambientale, achiziționarea de logistică în materia interceptării comunicațiilor, detașarea a 130 de polițiști și instruirea lor, „atribuirea/ achiziția unui sediu secundar pe raza municipiului București în proximitatea sediului central al DNA (suprafață utilă de minim 1.000 – 1.500 mp și loc de parcare pentru minim 10 autovehicule)” dar și achiziționarea a 30 de autoturisme.
De asemenea, conducerea DNA menționează că „pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicațiilor la distanță. În situația în care ar fi necesare achiziții suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar crește în mod substanțial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar”.
DNA estimează că activitatea instituției ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menționate.
DIICOT, reacție la motivarea CCR: Avem nevoie de 200 de polițiști și 20 de milioane de euro
Conducerea DIICOT susține că „va solicita Ministerului Justiției înființarea serviciului tehnic al Direcției” fiind nevoie de 200 de lucrători de poliție și de o investiție de 20 de milioane de euro, a transmis instituția, miercuri, într-un comunicat de presă.
Potrivit unui comunicat, DIICOT „va solicita Ministerului Justiției promovarea unei ordonanțe de urgență de modificare a Legii 508/2004 prin care va solicita înființarea serviciului tehnic al Direcției”.
„Această modificare va impune achiziția de echipamente tehnice specifice și detașarea inițială a unui număr de 200 de lucrători de poliție în cadrul DIICOT, precum și asigurarea trainingului acestora. Aceste măsuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, această sumă fiind susținută la acest moment doar de sumele utilizate de alte unități specializate de parchet în același demers, sumele absolute putând fi precizate numai după un calcul judicios efectuat împreună cu specialiștii în domeniu. Precizăm că nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Direcția nu deține nici un mijloc tehnic și nici un specialist desemnat”, transmite DIICOT.
Totodată, în comunicatul transmis se mai spune că „aceste necesități au devenit urgente o dată cu publicarea motivării deciziei CCR pe site-ul instituției, motivare din care rezultă că organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI nici măcar pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnică în sistemul național. În aceste condiții, dat fiind faptul că DIICOT nu beneficiază de poliție judiciară proprie și nici de un Serviciu Tehnic adecvat necesităților Direcției, trebuie dată eficiență dispozițiilor art. 15 din Legea 508/2004 sau textului corespunzător din proiectul de lege de modificare a Legii 508/2004”.
Insituția informează că „va aduce la cunoștința Ministerului Justiției lămuriri cu privire la necesitatea promovării actului normativ prin care să fie amendată legea de organizare a DIICOT și rectificarea bugetului instituției cu suma ce urmează a fi determinată”.
„În calculul preconizat, trebuie plecat de la premisa că DIICOT nu deține nici un mijloc tehnic de interceptare. De asemenea, în cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un număr de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaționalizate prin SRI. În consecință, după publicarea Deciziei CCR va fi necesară alocarea de resurse proprii ale DIICOT pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism”, se mai spune în același comunicat.
IGPR, reacție la motivarea CCR: Avem nevoie de 1.000 de polițiști și 30 de milioane de euro
Inspectoratul General al Poliției Române(IGPR) a anunțat printr-un comunicat de presă, miercuri, că „se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenți și ofițeri de poliție precum și rectificarea bugetului instituției cu 30 de milioane de euro”.
Poliția Română a transmis printr-un comunicat că „Urmare a Deciziei Curții Constituționale a României (C.C.R.) publicată la 9 martie a.c., pentru realizarea supravegherii tehnice în noul context legislativ, se impune suplimentarea structurii organizatorice a Poliției Române cu 1.000 de posturi de ofițeri și agenți de poliție, precum și rectificarea bugetului instituției cu aproximativ 30 de milioane de euro”.
Potrivit aceluiași comunicat „Poliția Română, ca structură a Ministerul Afacerilor Interne, este instituția specializată a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii. În acest moment, prin structurile sale specializate, Poliția Română asigură suport informativ, tactic-operațional și tehnico-operativ specializat,ce deservește structuri din componența Ministerului Public, în instrumentarea dosarelor penale”.
Poliția Română informează că „a luat act de motivarea Curții Constituționale Române și o va respecta întocmai. În acest context, împreună cu Parchetul General, s-au stabilit măsurile necesare pentru continuarea activităților specifice derulate în dosarele penale, în condițiile date”.
Potrivit IGPR, din primele evaluări realizate au identificat că ar fi necesar „suplimentarea cu 1.000 de posturi a structurii organizatorice a Poliției Române, care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară și să desfășoare activități specifice;- achiziționarea de echipamente I.T., de comunicații, autovehicule de diferite tipuri, precum și alte elemente de tehnică-operativă;- realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că acești polițiști dobândesc cunoștințele necesare.Suma totală astfel estimata se ridică la aproximativ 30.000.000 de euro”.
Sursa; mediafax.ro