de George PROCA
Emoții copleșitoare pentru mii de suporteri prezenți la ultimul meci de profesionist al bârlădeanului Ovidiu Tonița, cel mai titrat rugbyst român, maestru emerit al sportului, care s-a retras sâmbătă, 12 martie din echipa națională a României. Meciul, al 73-lea, a fost disputat împotriva Germaniei, în cadrul Cupei Europene a Națiunilor la rugby, pe stadionul ”Emil Alexandrescu” din Iași, Germania fiind, efectiv, pulverizată de România cu scorul zdrobitor de 61 – 7. Ovidiu Tonița a punctat în minutul 33 unul din cele opt eseuri ale ”Stejarilor”.
Tonița a fost copleșit de emoții, la sfârșitul meciului fiind luat pe sus de coechipieri în aplauzele și ovațiile publicului care își striga necontenit aprecierea pentru sportivul născut și format ca rugbyst în Bârlad. Momentul de maximă încărcătură emoțională, cel care a sensibilizat întreaga asistență, a fost acela în care propria mamă a marelui sportiv, Maricica Tonița, s-a aplecat și i-a sărutat mâna celui căruia i-a dat viață și care a dus faima urbei și a țării natale în toate colțurile lumii.
“Bârladul te iubește, Bârladul te dorește” – sunt cuvintele prin care galeria de bârlădeni, formată din sute de suporteri, din care circa 50 au sosit la Iași în ziua meciului, își exprima dragostea și admirația pentru celebrul lor concetățean.
[youtube https://www.youtube.com/watch?v=9W5f96Pup0Q&w=560&h=315]
În cadrul ceremoniei organizată în cinstea carierei sale strălucitoare, sportivul a fost premiat de Federația Română de Rugby prin Haralambie Dumitraș, președintele acesteia. De asemenea, municipalitatea bârlădeană i-a oferit o diplomă specială, înmânată de viceprimarul Dorin Apostu, la câteva luni după ce marele sportiv a fost învestit cu titlul de Cetățean de onoare al municipiului Bârlad.
Nu putea lipsi din rândul oficialilor cel care a contribuit într-o măsură uriașă la marele pas făcut de Ovidiu Toniță în fața reflectoarelor, profesorul Gelu Căuia, antrenorul pe care l-a avut după ce a trecut la seniori.
”Sper să ajung antrenor de rugby”
Sportivul nu s-a lăsat mai prejos: a oferit flori doamnelor și domnișoarelor prezente la festivitate și a dat autografe. Iar cei mai norocoși au reușit să îl și îmbrățișeze și să facă o poză cu el.
Special pentru cititorii Est News, Ovidiu Tonița a declarat: „Cariera mea va continua în Franța (țara în care s-a stabilit jucătorul – n.r.). Sper să ajung să am diplomele necesare pentru a deveni antrenor în lumea rugbyului. Față de felul cum se juca atunci când am început eu să practic acest sport, este mult mai rapid, se joacă mai mult pe viteză, contactele sunt mai dure, se poate spune ca rugbyul a evoluat mult. Sincer, nu am niciun regret. Dacă aș lua-o de la capăt, aș face același lucru. Meciul cel mai special pentru mine a fost cel de la Cupa Mondială, când am jucat contra All Blacks, naționala Noii Zeelande și am văzut haka pe viu. Dar fericit m-au făcut în egală măsură și atingerea unor obiective precum câștigarea titlului în Franța, performanța de a juca la cinci cupe mondiale consecutiv și a fi numit cel mai bun placheur la ediția din 2003″.
Haralambie Dumitraș recunoaște că finalul meciului de retragere a lui Tonița i-a adus lacrimi în ochi: „A fost o zi de sărbătoare, cu multe emoții. Recunosc că la finalul partidei am plâns de bucurie, a fost un moment extrem de important pentru noi, și cu retragerea lui Tonița, dar și faptul că am fost aproape să batem recordul de puncte înscrise. Urmează un meci decisiv cu Georgia, în care vom merge din nou la victorie. Tonița a jucat azi cu aceeași bucurie cu care a evoluat în toate partidele pentru România, la cele 5 campionate mondiale”.
Începuturile lui Toniță: între munca la patron și antrenamente
Despre începuturile celui care avea sa devină un mare sportiv și pe care presa din Franța l-a numit ”Autobuzul din Carpați” sau ”Săgeata”, Gelu Căuia, antrenorul său de la ”Rulmentul” Bârlad, ne-a povestit: “ În 1996 am vorbit cu Ovidiu, care lucra pe atunci la un depozit, și l-am adus la stadion. Mai cochetase cu rugby-ul la campionate între școli, când a fost găsit de profesorul Luca Abutoaie, pe când sportivul învăța la Școala nr.11. Aproape un an de zile l-a împărțit între spujbă și antrenamente. Marțea și joia, șefa lui îi dădea voie să termine cu două ore mai devreme pentru a veni la echipă. În 1997 a fost angajat la altă firmă din oraș, unde, la fel, am vorbit cu patronul său și am avut acceptul său de a avea un program mai scurt pentru a se antrena cu noi. A urmat un trial la București unde a fost apreciat de cei de la Federația Română de Rugby. A mers la un turneu în Scoția, iar anul următor a prins Cupa Mondiala de juniori din 1999, în Țara Galilor. În același an a fost promovat și la seniori, iar în toamnă a mers Cupa Mondială alături de aceștia, dar fără a juca vreun meci. A jucat până în 2001 la Bârlad, an în care echipa Rulmentul a învins formații puternice din țară ca Dinamo sau Farul. Rezultate care ne-au adus locul cinci in Divizia Națională în 2002. Cu Ovidiu ne-am calificat de trei ori în play-off-ul acestei competiții. Ca urmare a acestor rezultate a venit și transferul său în Franța, la Grenoble.”
Traseul de aur al unui campion mondial
La 35 de ani, Ovidiu Tonița a reusit, în cadrul Cupei Mondiale de Rugby din Anglia, disputată anul trecut, să egaleze un record de excepție în lumea sportului cu balonul oval: cinci participări consecutive la Cupa Mondială. Performanță care a mai fost atinsă doar de către neozeelandezul Brian Lima. În timpul evenimentului, o statie din metroul Londrei i-a purtat numele, iar după competiție a primit și titlul de Cetățean de onoare al municipiului Bârlad.
În Franța, s-a consumat cea mai mare parte a carierei jucătorului cu un gabarit impresionant care a ajuns la 195 cm și 109 kilograme. După doar un sezon, s-a transferat de la ”Grenoble” la ”Biarritz”, campioana Franței. Socotit a fi unul dintre cele mai valoroase din lume, campionatul de rugby al Franței i-a oferit bârlădeanului șansa de a-și îmbunătăți tehnica și de a crește în forță.
Folosit la debut în linia a doua, el fusese trecut între timp ca flanker, în linia a treia. Nu mai era doar tipul puternic, ci devenise mai mobil; străpungerile pe care le reușea i-au adus și porecla „La Fleche” (Săgeata). În Top 16, a disputat semifinalele în 2003 și a terminat pe trei în anul urmator. A participat, de asemenea, în Cupa Europei (Liga Campionilor în versiune rugbystică), fiind sfertfinalist în 2003 și semifinalist în 2004. A mai evoluat pentru formațiile de prim eșalon francez ”Perpignan” (2004-2012) și ”Carcassonne”. În 2014 a ales să evolueze pentru ”Aix-en-Provence”, cu care a promovat în ProD2, a doua ligă din Hexagon, iar din 2015 a jucat la ”Provence Rugby”.
A decis să se retragă din rugbyul profesionist și a semnat cu clubul ”La Salanque Côte Radieuse”, care evoluează în Federale2, al doilea eșalon valoric din rugby amator în Franța. Totuși, a revenit asupra deciziei și a acceptat un contract ca joker medical cu ”US Carcassonne”.
De ”Perpignan” se leagă unul dintre cele mai fericite momente din cariera sa, Tonița reușind să câștige cu echipa catalană, titlul de campion în Hexagon, la ediția din 2009. Iar in 2010 a fost aproape de a repeta performanța, disputând finala competiției. Pe lângă evoluțiile remarcabile din campionatul Franței, Ovidiu Tonița are și aici o contribuție importantă la reușitele din Cupa Europei. În cele patru ediții dintre cupele mondiale din 2007 și 2011, românul a disputat 12 meciuri și a înscris două încercări. Sub culorile lui ”Perpignan” a jucat sferturi de finala în 2008 și semifinale în 2011.
De fiecare dată, presa internațională i-a lăudat performantele, considerându-l drept unul dintre cei mai buni jucători români. Ovidiu Tonița deține alături de Romeo Gontineac recordul de meciuri jucate la Cupa Mondială, ambii având 14 prezențe în teren.
Rezumatul meciului de retragere
În urma unei margini la cinci metri de terenul de țintă al oaspeților, Stelian Burcea a intrat în forță, dar a fost placat, faza fiind continuată de Ovidiu Tonița, care și-a încununat retragarea din echipa națională cu al 14-lea eseu înscris în tricoul cu frunza de stejar.
[youtube https://www.youtube.com/watch?v=AJizngCOy38&w=560&h=315]
Eseurile „stejarilor” au fost semnate de Adrian Apostol (8), Ovidiu Tonita (31), Viorel Lucaci (37), Stelian Burcea (45), Paula Kinikinilau (51, 71, 78), Stephen Shannan (63), iar Florin Vlaicu a transformat cinci dintre ele (8, 31, 37, 51, 63), marcand si din trei lovituri de pedeapsa (14, 23, 56). Tudorel Bratu a reusit si el o transformare (71).
Pentru oaspeti, Mathias Schoser a reusit o incercare (65), transformata de Parkinson.
România: 1. Constantin Pristavita, 2. Eugen Capățână, 3. Horațiu Pungea, 4. Valentin Popârlan, 5. Marius Antonescu, 6. Ovidiu Tonița, 7. Viorel Lucaci, 8. Stelian Burcea (căpitan), 9. Valentin Calafeteanu, 10. Jody Rose, 11. Stephen Shennan, 12. Florin Vlaicu, 13. Paula Kinikinilau, 14. Adrian Apostol, 15. Ionuț Botezatu
Antrenor: Lyn HIowells
Rezerve: 16. Andrei Radoi, 17. Mihai Dico, 18. Paul Rusu, 19. Johan Van Heerden, 20. Andrei Gorcioaia, 21. Tudorel Bratu, 22. Ovidiu Melniciuc, 23. Florin Ionita
Germania: 1. Samy Fuchsel, 2. Mika Tyumenev, 3. Damien Tussac, 4. Michael Poppmeier, 5. Robert May, 6. Kehoma Brenner, 7. Jaco Otto, 8. Andriaan Theisinger, 9. Sean Armstrong (căpitan), 10. Jeremy Te Huia, 11. Hendrik Van Der Merwe, 12. Tomas Van Gelderen, 13. Paul Bosch, 14. Samuel Harris, 15. Raynor Parkinson
Antrenor: Kobus Potgieter
Rezerve: 16. Gilles Valette, 17. Matthias Schosser, 18. Jorn Schroder, 19. Eric Marks, 20. Timo Vollenkemper, 21. Tim Menzel, 22. Pierre Mathurin, 23. Pascal Fischer
Pentru Stejari urmează pe 19 martie, la Tbilisi, partida decisivă pentru titlul de campioană a ediției 2016 din Cupa Europeana a Națiunilor împotriva Georgiei. Atât georgienii căt și românii au acumulat anul acesta 19 puncte, în urma a patru victorii și trei puncte bonus.