- Firma Hexi Pharma care a livrat, in spitale din toata tara, dezinfectanti care s-au dovedit a fi diluati in urma unor controale, a luat fonduri europene pentru a-si moderniza si extinde productia. In documentatia depusa, firma descria o serie intreaga de proceduri prin care tinea sub control concentratia si calitatea dezinfectantilor, valorile fiind inregistrate in dosare si pe un computer. Firma Hexi Pharma si-a cerut, saptamana trecuta, insolventa, in mijlocul unui scandal de proportii declansat in urma unor investigatii realizate de o echipa de jurnalisti de la Gazeta Sporturilor (si blogul Tolo.ro), legate de infectiile intraspitalicesti care au condus la moartea multor pacienti din Romania, printre care si victime ale incendiului din clubul Colectiv, din 2015. Dezinfectantii Hexi erau folositi in prevenirea infectiilor nosocomiale.
- Cu toate astea, in documentele depuse pentru banii europeni, firma sustinea ca diverse produse ale sale aveau anumite concentratii de substante active, trecute si pe etichete, dar care s-au dovedit a fi mult diminuate in realitate, conform unor analize efectuate mai intai de Gazeta Sporturilor si apoi de Ministerul Sanatatii.
- Interesant este si modelul de business al firmei detinute de omul de afaceri Dan Alexandru Condrea (93,75%) si de prietena acestuia, Uliana Ochinciuc (6,25%), medic la Spitalul Militar: cumpara substante active de la producatori din strainatate, le prepara, le doza si le ambala, dupa care le vindea spitalelor, „la preturi competitive”, care variau de la un spital la altul.
- Firma lui Condrea se baza pe o afacere sigura, pentru ca procedurile de dezinfectare din spitale „nu sunt activitati optionale, ci obligatorii in orice unitate medicala, de stat sau privata, chiar si pe timp de criza”.
- In anul 2009, Hexi Pharma a livrat in scoli, gradinite si licee substante dezinfectante pentru prevenirea raspandirii gripei porcine.
In perioada 2013-2015, firma Hexi Pharma Co. SRL, care face obiectul unui dosar penal in prezent, a primit fonduri europene si de la stat de aproape600.000 de lei (peste 130.000 de euro), in perioada 2013-2015, intr-un proiect european derulat in cadrul Programului Operational Cresterea Competitivitatii Economice. Prin proiect, firma urmarea sa-si majoreze productia de dezinfectanti de la 17,3 tone pe luna la 21,3 tone pe luna.
Conform datelor oficiale din Sistemul Unic de Management al Informatiei pentru fondurile europene (SMIS), firma lui Dan Alexandru Condrea trebuia sa investeasca in total 1,5 milioane de euro pentru „dezvoltarea capacitatii de productie„, bani din care, pana in anul 2015, a luat de la stat cei aproape 600.000 de lei – fonduri europene si de la buget.
In planul de afaceri depus, in 2013, la Autoritatea de management pentru Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (AM POSCCE), in baza caruia avea sa ia banii europeni, Hexi Pharma descria activitatea curenta pe care voia sa o dezvolte cu fondurile europene.
Procurorii Parchetului General, care vineri au pus sub invinuire compania, pentru posibila infractiune de „zadarnicire a combaterii bolilor„, ar putea consulta o serie intreaga de documente pe hartie si pe computer privind concentratiile dezinfectantilor Hexi Pharma: fisele tehnice de securitate, declaratiile de conformitate a produselor, dosarele de lot, computerul cu softurile speciale de monitorizare a substantelor.
In planul sau de afaceri, firma lui Condrea se lauda cu proceduri de control si inregistrare stricte:
„Obiectivul activitatii SC HEXI PHARMA Co. SRL este acela de a prepara, ambala, depozita (in scopul livrarii) produse antiseptice si dezinfectante (flux forme dozate lichide) si pastile clorigene (flux forme dozate solide).
Materiile prime livrate de furnizori / producatori sunt insotite de buletine de analiza in care sunt specificate intervale destul de mari ale parametrilor chimici si fizici, nu valori fixe, necesitand o reanaliza exacta a parametrilor (in principal a concentratiei) in vederea stabilirii retetei de fabricatie (ex.: daca concentratia uneia dintre substante este apropiata de valoarea limitei inferioare, atunci va rezulta din calcul o cantitate mai mare de materie prima decat reteta initiala). Astfel se asigura conformitatea produsului finit cu FISA TEHNICA DE SECURITATE si DECLARATIA DE CONFORMITATE”.
„Toate masuratorile si analizele facute cu ajutorul aparaturii de control (atat materiei prime cat si produselor semifinite si finite) sunt printate si/sau inregistrate/ monitorizate pe un PC cu softuri speciale.
Toate procesele tehologice se monitorizeaza si se inregistreaza in dosarul de lot al fiecarui produs, realizat conform normelor GMP (Good manufacturing of pharmaceuticals), care contine mai multe capitole, in functie de produsul preparat si tehnologia necesara.
Dosarul de lot este intocmit de inginerul tehnolog si cuprinde detaliat fiecare etapa a procesului tehnologic (de la primirea materiei prime pana la depozitare), acesta ajutand la verificarea cantitatii, calitatii si trasabilitatii, conform normelor Uniunii Europene si a Standardelor ISO in vigoare”.
Mai mult, in urma prepararii unui produs, trebuia sa se ia probe din zone diferite ale volumului produsului respectiv, pentru a fi analizate.
„Dupa timpul stabilit in reteta se va opri amestecarea si se vor lua 3 probe intermediare de produs semi-finit (dupa fiecare proba se reia omogenizarea timp de 1 minut, la turatie minima, pentru a putea lua probe din 3 zone distincte de amestecare) care se vor analiza: concentratie, substanta activa, pH, vascozitate, culoare, miros – rezultatele vor fi afisate in format electronic, verificate si printate. Daca toti parametrii masurati ai celor 3 probe se vor incadra in limitele trecute in dosar, inseamna ca s-a produs omogenizarea in masa, etapele de control interfazic si preparare s-au incheiat. In caz contrar, se reia omogenizarea conform retetei de fabricatie, pana la un rezultat pozitiv” – spunea Hexi Pharma ca ura sa faca, pentru a lua banii europeni si de la bugetul de stat.
Potrivit unei investigatii Rise Project, Dan Alexandru Condrea utiliza un circuit offshore: cumpara substante active de la producatori mari din strainatate (BASF Chem Trade si Evonik Industries- Germania) printr-un offshore din Cipru, Chemical & Pharmaceutical Solutions ltd, pe care tot el il controla, iar apoi Hexi Pharma cumpara de la firma cipriota substanta activa de 10 ori mai scump.
In Romania, Hexi Pharma prepara, amesteca si redoza substantele, dupa procedeele descrise si mai sus, mai intai intr-un spatiu inchiriat in sectorul 6 din Bucuresti si pe urma intr-o hala proprie, la Mogosoaia, Ilfov.
Spatiul din sectorul 6 este situat pe Bulevardul Timisoara, nr. 52. Cei 140 mp erau inchiriati de la firma Comprodcoop SA, detinuta de Uniunea nationala a Cooperativelor de Consum Centrocoop. Pretul de inchiriere era de 4 euro pe metrul patrat, adica 560 de euro pe luna, conform unui contract itrat in posesia HotNews.
Hala din Mogosoaia a fost receptioanata in 12 marie 2014, potrivit unui proces-verbal de receptie obtinut de HotNews.
Hexi se lauda cu substante puternice si preturi mici
Asa cum a aratat Tolo.ro, Hexi Pharma a castigat contracte de circa 10 milioane de euro cu sute de spitale de stat din toata tara, prin licitatii publice si atribuiri directe.
In documentatia depusa pentru fondurile europene, Hexi Pharma se lauda ca90% din clientii sai erau spitale de stat.
„Clientii societatii sunt raspanditi la nivel national, fiind reprezentanti de spitale de stat, spitale penitenciare, unitati militare, scoli, farmacii, clinici private (ex.: Spitalul Universitar de Urgenta Elias, Spitalul Judetean Deva, Spitalul Judetean de Urgenta Constanta, Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui, Spitalul Judetean de Urgenta Valcea, Spitalul Municipal Harghita, Unitatea Militara 2548 Bucuresti, UM 02534 Iasi, Spitalul Penitenciar Rahova)” – declara Hexi Pharma in anul 2013, pentru a primi banii europeni.
Firma se mai lauda ca si-a castigat toti acesti clienti oferind dezinfectanti mai puternici decat cei ai concurentilor.
„Hexi Pharma foloseste substanta activa dezinfectanta cea mai puternica din Romania. Ca putere de actiune, produsele Hexi sunt cele mai puternice. Substantele active sunt achizitionate de la cei mai prestigiosi producatori din lume” – sustinea Hexi in 2013, laudandu-se cu „avantajele fata de alti producatori/ importatori”.
„Fiecare lot de produse este analizat in laboratoare specializate inainte sa fie scos pe piata” – mai sustinea Hexi. Potrivit investigatiilor publicate de Tolo.ro, laboratorul la care Hexi isi verifica produsele era Unilab, cu care insusi patronul firmei de dezinfectanti, Dan Alexandru Condrea, avea legaturi strase. Potrivit documentelor descoperite de jurnalisti, Condrea si-a platit o datorie personala din banii Unilab.
Mai departe in documentatia pentru fonduri europene, intrata in posesia HotNews, Hexi Pharma spnea ca lua fata concurentilor la achizitiile publice oferind „preturi competitive”, care variau de la un spital la altul.
„Principalii clienti ai societatii sunt unitatile medicale de stat. Vanzarea catre aceste unitati se face prin licitatie publica, acesta fiind principalul atu al societatii, deoarece, datorita preturilor competitive, aceasta reuseste sa isi vanda produsele in numeroase unitati medicale de stat, metoda licitatiei publice eliminand concurentii care se bazeaza doar pe publicitate si pe o promovare agresiva a produsului” – spunea Hexi Pharma.
„Datorita particularitatii metodei de vanzare a produselor, si anume prin licitatii publice, nu se poate preciza un pret ferm de vanzare a oricarui produs, avand in vedere ca acesta variaza de la un spital la altul si de la o licitatie la alta” – mai arata firma.
De precizat ca institutiile de stat sunt obligate sa cupere produsele cu pretul cel mai mic, nefiind luata in calcul calitatea acestora, conform actualului sistem de aczitii publice, guvernat de Ordonanta 34/2006. Abia saptamana trecuta, Parlamentul a adoptat un nou pachet de legi ale achizitiilor publice, in urma directivelor Uniunii Europene, prin care pretul cel mai scazut nu va mai fi unicul criteriu de atribuire a unui contract de achiitie, ce se vor lua in calcul si calitatea sau costurile finale ale achizitiei.
A livrat dezinfectanti si in scoli, la gripa porcina din 2009
Compania Hexi Pharma a mentionat in documentele pentru fondurile europene ca a livrat scolilor si gradinitelor substante dezinfectante si pentru prevenirea raspandirii gripei porcine, in anul 2009. Pe langa ingrijorarea indusa populatiei, Guvernul a produs atunci, prin premierul Emil Boc, si un moment comic (video AICI).
.
„In anul 2009, societatea a fost solicitata in vederea limitarii raspandirii virusului AH1N1 pandemic in colectivitati, implicandu-se prin asigurarea cu substante dezinfectante in unitatile din sistemul de invatamant de stat, atat in invatamantul prescolar, scolar, universitar si preuniversitar, cat si unitatile din sistemul de invatamant privat, la solicitarea expresa a acestora” – preciza Hexi Pharma.
Astfel, cifra de afaceri a firmei a tot crescut constant: 7,3 milioane lei in anul 2008; 8,6 milioane lei in anul 2009; 9,8 milioane lei in anul 2010; 13,2 milioane lei in anul 2011.
De asemenea, evolutia profitului net al firmei a fost urmatoarea: 3,07 milioane lei in anul 2008; 2,09 milioane lei in anul 2009; 0,55 milioane lei in 2010; 0,63 milioane lei in anul 2011.
In planul sau de afaceri, Hexi Pharma se bazeaza pe faptul ca businessul ei nu este afectat de criza economica.
„Piata unitatilor medicale de stat ramane principala piata de desfacere, cu atat mai mult cu cat in acest domeniu, al sanatatii, nu se poate vorbi despre o restrangere substantiala a cererii sau o reorientare a consumatorilor catre un alt tip de produse, deoarece dezinfectia mainilor si a tegumentelor, a instrumentarului si a echipamentelor medicale, a suprafetelor si aparaturii medicale si a microaeroflorei nu sunt activitati optionale, ci obligatorii in orice unitate medicala, de stat sau privata, chiar si pe timp de criza” – arata firma de dezinfectanti in anul 2013.
Concentratiile „umflate” de azi apar si in cererea de bani europeni din 2013
In planul de afaceri depus de Hexi Pharma in anul 2013, prin care cerea fondurile europene, compania isi prezenta principalii dezinfectanti, mentionand aceleasi concentratii de substante active care acum se dovedesc a fi „umflate” pe etichete in comparatie cu ce se afla in bidoane.
La produsul Polyiodine, in documentele prin care cere banii europeni in 2013, Hexi declara concentratie de 10% polivinil pirolidona iodata, insa Ministerul Sanatatii a descoperit acum o concentratie de 7,41%.
La Thor Spray – dezinfectant rapid pentru suprafete, in documentele prin care cere banii europeni, Hexi declara concentratie de 0,15% clorura de didedecildimetil amoniu, 24% etanol, 36% izopropanol. Acum, la acelasi produs, caruia insa firma i-a schimbat denumirea in Hexio Spray, concentratia de clorura de didedecildimetil amoniu este de 0,035%.
Un alt dezinfectant gasit „botezat” acum este Hexio Sept, pentru care firma Hexi declara concentratie de 12% glutaraldehidă, dar are de fapt 1,23%, conform analizelor facute de institutul ICECHIM, atat la comanda jurnalistilor de la Gazeta Sporturilor, cat si apoi, a Ministerului Sanatatii (Lista completa, prezentata de DIGI 24).
Acest Hexio Sept se numea Suprasept, in anul 2013. Atunci, pentru a primi bani europeni, firma lui Dan Condrea se lauda ca Suprasept „este un dezinfectant de nivel inalt pe baza de glutaraldehida, in combinatie cu saruri cuaternare de amoniu, fiind indicat pentru dezinfectia si curatarea echipamentelor medicale (…), dezinfectia suprafetelor din scoli, hoteluri, pensiuni (…), dezinfectia terminala (clinica) a salilor de operatii, a saloanelor de boli contagioase” etc.
La acest produs, in declaratiile prin care cerea bani europeni, firma nu mai preciza insa si concentratiile de substante active.
Proiect de informatizare, abandonat de Hexi Pharma
Prinproiectul „Dezvoltarea capacitatii de productie a Hexi Pharma”, firma a achizitionat o serie de echipamente: masini de dozat, masini de etichetat, echipament de dozare semi automat pentru produse lichide si semidense, pompe de alimentare, echipamente de ambalat, diverse tipuri de cantare platforma etc.
Acesta nu este singurul proiect european derulat de Hexi Pharma. Ea a mai incercat sa faca un proiect, tot prin POS CCE, dar in sectorul tehnologiei informatiei si comunicatiilor (IT&C), in valoare totala de 1,2 milioane lei, din care ajutorul nerambursabil era de 633.000 lei din fonduri europene si de la bugetul de stat.
In cele din urma, insa, firma a renuntat unilateral la contractul de finantare, dand inapoi si partea de bani pe care o incasase de la stat – 75.000 de lei- investitii realzate in proiect, potrivit documentelor intrate in posesia HotNews.
Contractul de finantare fusese semnat in 2013, iar in decembrie 2014 firma a renuntat unilateral la proiect. Proiectul viza introducerea unui sistem informatic complex, prin care se urmarea optimizarea stocurilor, inregistrarea clientilor si a istoricului in relatia cu acestia, modalitatile de plata, performanta agentilor de vanzari etc.
Si in acest proiect, Hexi Pharma se lauda cu produsele sale in aceeasi termeni, pentru a convinge statul sa-i dea bani.
Sursa: hotnews.ro