de Bogdan RUSU
Nicidecum săracă, Episcopia Hușilor încasează anual sume considerabile de la buget, în condițiile în care averea proprie este demnă de un rege: peste 4.000 ha de pădure și sute de hectare de teren arabil. Calculat la cele mai mici prețuri de pe piață, doar afacerile silvice i-ar Episcopiei Hușilor un venit de cel puțin 4 miliarde de lei vechi.
În județul Vaslui, Episcopia Hușilor deține peste 4.000 de hectare de pădure și sute de hectare de teren arabil și pășune, pe care le administrează în regim bisericesc, adică scutit de taxe. Specialiști în domeniul silvic ne-au declarat că, în medie, de pe un hectar de pădure se pot recolta anual circa 3 metri cubi (mc) de lemn. Anul trecut, 1 mc de lemn de tei, cel mai ieftin de pe piață, valora aproximativ 100 de lei (între 80 și 120 de lei în funcție de grosime). Presupunând că pădurile Episcopiei Hușilor ar fi doar de tei de tei, cele 4.000 de hectare, i-ar aduce un venit de 400.000 de lei (4 miliarde lei vechi) doar din comercializarea de material lemnos. În cazul pădurilor de stejar sau salcâm, prețul lemnului este dublu. Deoarece nici o instituție nu deține date despre pădurile bisericești (arbori predominanți, vârsta arborilor, etc.) nu se pot face precizări exacte în ceea ce privește veniturile conducerii clerului vasluian.
Pentru a avea o idee asupra proprietății forestiere a Episcopiei Hușilor, trebuie să prezentăm câteva date statistice. La nivelul județului Vaslui, fondul forestier este reprezentat de o suprafață de 70.888 ha. Din acestea, 49.663 ha aparțin statului, 8.732 aparțin persoanelor fizice, 3.182 firmelor și 345 administrației publice locale. Restul, de 4.196 aparțin cultelor, adică bisericii. Cu alte cuvinte, Episcopia Hușilor deține la fel de mult fond forestier ca aproape jumătate din totalul persoanelor fizice și cu mult mai multă pădure ca societățile comerciale. Ca procent, clerul vasluian administrează 5,92% din toată suprafața forestieră a județului. Menționăm că paza și gestionarea pădurilor bisericești sunt realizate de Mitropolia Moldovei.
Nici suprafața totală de teren arabil și de pășune a bisericilor din județ nu e de ici, de colo. În 2014, anul în care au fost acordate pentru ultima dată subvenții de la stat, unitățile subordonate Episcopiei Hușilor au depus cereri de subvenții pentru o suprafață cultivată de 385 de ha. Deși reporterii Est News i-au adresat conducerii APIA Vaslui o întrebare distinctă referitoare la valoarea subvențiilor încasate de episcopie pentru aceste sute de hectare, conducerea instituției (reprezentată de Răzvan Arteni, recent înlăturat de la șefia APIA în urma scandalului de la Voinești, unde un fermier a primit subvenții umflate de 1.000 de ori) nu a vrut să răspundă. Ca și cum ar fi secret, iar contribuabilii nu trebuie să știe în buzunarul cui intră banii publici.
În timpul acesta, onor legiuitorilor foarte buni la suflet, Biserica Ortodoxă Română nu achită impozite pe profit, însă noi, contribuabilii, achităm lunar 60% din salariile personalului clerical și neclerical. De asemenea, statul român mai plătește integral și salariile profesorilor de religie (ortodoxă) din școli, de la bugetul Ministerului Educației.
Mai există și alte forme de sprijin, care se aprobă la nivelul Unităților Administrativ-Teritoriale Județene sau locale. De exemplu, în anul 2014, printr-o hotărâre a Consiliului Județean Vaslui, Episcopia Hușilor a primit un ajutor de urgență de 100.000 de lei (un miliard de lei vechi).
Din moment ce activitatea filantropică a Episcopiei Hușilor nu este cunoscută de nimeni în județ, e foarte greu de înțeles ce face Episcopia cu profiturile de pe cele aproape 4.500 de hectare de pădure și teren arabil. Despre interesele electorale ale politicienilor prin intermediul Bisericii se știe foarte bine.