După un sfert de secol în care nepotolitul spirit cultural al comunei Băcani a fost nevoit să se manifeste oriunde în altă parte, mai puțin într-un spațiu adecvat la el acasă, duminică, sute de locuitori ai comunei au trăit un real moment istoric în viața culturală și artistică a zonei: inaugurarea Căminului cultural.
Noul cămin cultural a costat 5 miliarde de lei vechi (sumă suportată în totalitate din contribuțiile sătenilor la bugetul local), se desfășoară pe o suprafață de 320 de metri pătrați și are în componență o sală de spectacole (cu scenă), biroul viitorului director, un spațiu în care va fi mutată biblioteca din comună, bucătărie, cabină pentru artiști și patru băi (dintre care una pentru artiști și una pentru persoanele cu handicap).
Clădirea este dotată cu instalație electrică pentru încălzire, boilere, aparate de aer condiționat.
”Nu duce lipsă de nimic din ceea ce este necesar confortului, dar eu cred că cea mai importantă este bucuria de a avea iarăși un Cămin cultural, pentru că nu este nicio exagerare când spunem câ, realmente, ne-a lipsit foarte mult”, ne-a declarat primarul Constantin Matei.
Inaugurarea de duminică nu ar fi fost, poate, în spiritul trandiției satului fără o impresionantă slujbă de sfințire oficiată de patru preoți. A urmat un program artistic pregătit cu emoție și grijă de cadrele didactice din Băcani și susținut de elevii satului, îmbrăcați în costume populare. Unele dintre aceste costume populare purtau pe ele patina timpurilor în care cea mai frumoasă sărbătoare era dansul popular de la serbarea școlară a părinților celor care le purtau astăzi.
Demn de menționat este și momentul prezentării de către educatoarea Lăcrămioara Iolandina Ivan, a trei cărți scrisă de ea: “Lãcrãmioare
Nu se putea ca o asemenea sărbătoare să rămână în amintirea sătenilor fără un recital impresionant de muzică populară susținut de una dintre cele mai cunoscute interprete din zona noastră, o voce iubită și apreciată pe tot cuprinsul țării: Silvia Ene.
Inaugurarea Căminului cultural a fost un eveniment despre care locuitorii comunei vor vorbi poate multă vreme de acum înainte și, fără îndoială, va fi legat pentru totdeauna de numele primarului Constantin Matei în cel mai pozitiv mod cu putință. De altfel, sub acest semn, al aprecierii de către oamenii comunei, stă întreg mandatul lui Matei. Spre regretul majorității, acesta nu și-a depus o nouă candidatură, în ciuda popularității și a admirației de care se bucură, iar refuzul său de a-și argumenta decizia legitimează și mai mult bănuielile comunității că la mijloc… e ceva. ”Ceva” cespre care elegantul primar Constantin Matei nu este deloc dornic să vorbească.