Datele pe care Direcția de Evidență a Populației le-a transmis Autorității Electorale Permanente indică faptul că pe listele electorale permanente erau înscriși la 12.04.2016 un număr de 18.264.835 alegători (adică cetățeni cu drept de vot). Conform celui mai recent recensământ, în România ar fi în total 20.121.641 de persoane.
Situația este destul de bizară pentru că datele recensământului arată cu totul altceva, anume că populația a scăzut puternic.
Sigur, se poate presupune că cei care au plecat în străinătate au rămas înscriși pe listele electorale. Dar scăderea populației este importantă din cel puțin două puncte de vedere: numărul consilierilor locali este stabilit în funcție de numărul populației. Dacă populația scade, numărul consilierilor va fi mai mic, dacă crește, invers.
Apoi, un candidat independent trebuie să adune semnături de la 2% din populația localității pentru a se înscrie în cursă. Dacă populația este mai mare, are nevoie de mai multe semnături. Dacă e mai mică, de mai puține.
Iată cum este la București: numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale este de 1.780.307; datele recensământului arată că numărul populației cu domiciuliu stabil (inclusiv cei sub 18 ani care nu au drept de vot) este, în Capitală, de 1.883.425. Asta înseamnă că numai 100.000 de bucureșteni nu au drept de vot.
Datele Direcției de Evidență a Populației, pe lângă cifra de 18,3 milioane de cetățeni înscriși pe listele electorale (drept urmare, cu dreptul de a vota), relevă și o altă cifră pe cei care de la autoritatea electorală permanentă nu au știut să și-o explice, anume că din cei 18 milioane de cetățeni, doar 17 milioane au cărți de identitate. În mod practic, doar cei cu carte de identitate votează. Până la urmă câți cetățeni români au drept de vot : 17 milioane sau 18,3 milioane?
Sursa: money.ro