CCR decide în ședința de miercuri în legătură cu dezincriminarea abuzului în serviciu, subiectul stârnind reacții pro și contra, de la cele 800 de dosare DNA care ar rămâne fără obiect și până la UNJR care o acuză pe Laura Codruța Kovesi că face presiuni asupra CCR înainte de hotărâre.
Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri există 8 sesizări de neconstituționalitate legate de articolul 297 din Codul Penal și articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, printre semnatarii sesizărilor fiind fosta șefă DIICOT, Alina Bica, Nicușor Constantinescu și Gheorghe Bunea Stancu.
Articolul articolul 297 din Codul Penal prevede că ”fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.
Într-una dintre sesizările făcute la Curtea Constituțională de către Adrian Simion, inculpat într-un dosar de corupție aflat pe rolul Tribunalului Brăila, se arată că “sintagma „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime” din cuprinsul dispozițiilor art.297 Cod penal este lipsită de claritate și previzibilitate, nepermițând determinarea exactă a conținutului constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu, această situație contravenind principiului legalității incriminării prevăzut la art.1 din codul penal și art.7 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților”.
Totodată, se mai arată o a doua situație care generează confuzie în ceea ce privește textul este aceea a laturii subiective cu care se săvârșește infracțiunea, fiind “dificil pentru subiectul procesual să își dea seama ce este interzis pentru el sau ce pedepsește legea, câtă vreme conținutul reglementării este ambiguu”.
Un alt articol contestat este 13(2) din Legea nr.78/2000 care menționează că ”în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.
Adrian Simion precizează în sesizarea sa că dispozițiile din articol „sunt imprecis redactate și neclare, deoarece legiuitorul nu menționează dacă folosul necuvenit trebuie să fie unul material sau ideal, dacă obținerea acestui folos este rodul voinței infractorului ori poate fi și întâmplător, dacă în cazul în care o altă persoană este beneficiarul acestui folos între el și funcționar trebuie sau nu să existe o legătură”.
Fostul președinte al CCR, Augusti Zegrean: În Europa, mai sunt 12 țări care sancționează cu închisoarea abuzul în serviciu
Fostul președinte al Curții Constituționale spunea într-un interviu televizat, la începutul lunii mai, că în Europa doar 12 țări mai sancționează în Europa cu închisoare abuzul în serviciu.
„Avem și un document întocmit de Comisia de la Veneția, la cererea Parlamentului European, a Consiliului Europei, nu a UE, pe această temă — reglementarea abuzului de putere, abuzului în serviciu. În toate țările sunt preocupări în acest domeniu. În Europa, din câte am verificat și am constatat, mai sunt 12 țări care sancționează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancționează. Adică nu-l sancționează cu închisoarea. Sunt țări în care li se interzice să mai poată să ocupe funcții publice pe o anumită perioadă de timp, dar la noi s-a mers pe această variantă. La noi, din câte știu, din timpul comunismului s-a introdus această infracțiune în Codul penal și acolo a rămas”, a afirmat Augustin Zegrean, la Digi 24.
În Elveția, cel care comite o astfel de infracțiune riscă amendă penală și interzicerea dreptului de a ocupa funcții publice pentru cinci ani.
În Franța, legislația nu prevede sancționarea abuzului în serviciu în mod direct, în schimb există alte prevederi care pedesesc persoanele care abuzează de funcțiile publice pentru obstrucționarea implementării legii sau care nu își îndeplinesc atribuțiile de serviciu. Faptele sunt sancționate cu amendă penală sau închisoare de până la 5 ani.
Nici în Germania, abuzul în serviciu nu este reglementat, iar prevederile legate de fapte penale comise de persoane care ocupa funcții publice sunt trecute la capitolul “Fraudă”, în timp ce în Finlanda, cel care comite o astfel de faptă riscă până la patru ani de închisoare. Printre statele care incriminează direct fapta se află și Italia, unde pedeapsa maximă este de patru ani.
Laura Codruța Kovesi: Dacă va fi dezincriminată, nu vom mai putea efectua investigații
Procurorul șef al DNA spunea că în condițiile în care Curtea Constituțională a României va decide dezincriminarea abuzului în serviciu, funcționarii își vor îndeplini atribuțiile după ureche și nu după lege, precizând că cetățenii sunt cei care trebuie să își facă griji.
„Dacă infracțiunea de abuz în serviciu dispare din legislația noastră, funcționarii își vor îndeplini atribuțiile după ureche și nu după lege. Și trebuie să ne gândim dacă suntem pregătiți ca fiecare funcționar să acționeze cum își dorește, fără a-l putea investiga. O treime din infracțiunile pentru care noi am întocmit rechizitorii sunt de abuz în serviciu. Eu am studiat practica CCR din 2000 până în prezent. Niciodată CCR nu a interpretat un text din lege. Acesta este atributul unei instanțe de judecată. Orice încercare de a limita competențele DNA ne îngrijorează dar nu cred că procurorii trebuie să fie îngrijorați ci cetățenii. Sunt cazuri publice în care am arătat prejudicii enorme. Nu poti să vii să spui, ca funcționar public, că nu știi ce ai de făcut”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
Ulterior, procurorul șef al DNA și-a menținut poziția și în presa străină.
„Dacă va fi dezincriminată, nu vom mai putea efectua investigații”, a declarat Laura Codruța Kovesi pentru agenția The Associated Press în data de 7 iunie.
Uniunea Națională a Judecătorilor din România: Declarațiile Laurei Codruța Kovesi, formă de presiune
După declarațiile Laurei Codruța Kovesi, Uniunea Națională a Judecătorilor din România a transmis procurorului șef al DNA o solicitare publică de încetarea „a presiunilor asupra Curții Constituționale înaintea pronunțării cu privire la constituționalitatea abuzului în serviciu”.
„Uniunea Națională a Judecătorilor din România solicită public procurorului șef DNA, Laura Codruța Kovesi, precum și liderilor de opinie, să înceteze presiunile asupra Curții Constituționale înaintea pronunțării cu privire la constituționalitatea abuzului în serviciu, reglementat de Legea 78/2000”, transmite UNJR printr-un comunicat de presă. Judecătorii susțin că declarațiile Laurei Codruța Kovesi, potrivit cărora „o decizie a CCR în privința abuzului în serviciu într-un alt sens decât cel susținut de DNA ar fi „o încetare a luptei anticorupție în România” și „un semnal pe care statul român îl dă: «Gata, am luptat destul cu corupția, nu mai trebuie să luptăm cu coruptia, nu mai trebuie să investigăm acest gen de fapte»”, reprezintă o formă de presiune asupra Curții Constituționale care e neconformă cu statutul de magistrat și principiul separației puterilor în stat”.
Traian Băsescu: Kovesi minte cu nonșalanță. Nimeni nu a cerut dezincriminarea
Laura Codruța Kovesi a fost criticată și de fostul președinte Traian Băsescu. ”Este, pentru mine, șocantă declarația doamnei Kovesi. Eu n-am văzut încă un înalt demnitar al statului român să mintă cu atâta nonșalanță. Deci doamna Koveși vorbește de dezincriminarea abuzului în serviciu, or nimeni nu a cerut asta. (…) Este o mare minciună pe care doamna o spune public”, a declarat Traian Băsescu într-o emisiune la România TV.
El a mai spus că România are în Codul Penal o definiție incorectă a abuzului în serviciu, care permite ”abuzul procurorilor și a judecătorilor”.
Direcția Națională Anticorupție are în lucru, în momentul de față, 865 de dosare care au ca obiect fraude în achiziții publice, dintre care, în mare parte, sunt reținute infracțiuni de abuz în serviciu. Unul dintre dosare îi vizează pe fostul ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, și pe fostul Procuror General al României, Tiberiu Nițu. DNA îl acuză pe Gabriel Oprea că a beneficiat, ilegal, de însoțire permanentă și că în virtutea funcției i-a pus la dispoziție dispozitive rutiere și lui Tiberiu Nițu.
Printre politicienii care apar pe lista cu dosare penale sub acuzația de abuz în serviciu se mai află: Elena Udrea și Ion Ariton, Alina Bica, Nicușor Constantinescu și Bunea Stancu, care au și sesizat Curte Constituțională cu privire la abuzul în serviciu, Titus Corlățean, fost ministru de Externe în dosarul Diaspora.
Printre cei condamnați definitiv pentru abuz în serviciu, sunt Victor Babiuc, condamnat la doi ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri Becali – MapN, întemnițat în 21 mai 2013, Corneliu Dobrițiu, condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul case pentru generali, pentru participație improprie la abuz în serviciu și Tudor Chiuariu, condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare, în dosarul Poșta, pentru fapte comise în perioada în care era ministru al Justiției.
Sursa: mediafax.ro