Noile plaje de pe litoralul românesc extinse cu fonduri europene sunt închiriate ilegal, dar nici o instituție nu poate sau nu vrea să ia măsuri. Practic, o persoană care vrea să stea la soare pe aceste plaje scoate din buzunar 8 euro, deși nu ar trebui să plătească nimic.
România are 33 de hectare de plajă noi, realizate cu bani europeni. Cu mulți bani europeni, circa 170 de milioane de euro. Pentru că este vorba despre un proiect de mediu, Comisia Europeană nu permite exploatarea comercială a acestora timp de cinci ani. Asta înseamnă că nu au voie să pună șezlonguri și să ceară bani pentru ocuparea lor. Plajele ar trebui să fie libere, astfel încât oricine dorește să-și pună un cearșaf sau chiar să-și aducă un șezlong de acasă să o poată face. Gratuit.
Interdicția europeană nu i-a oprit însă pe operatorii de plajă să scoată bani de pe urma lor. De la începutul sezonului, aceștia și-au amplasat șezlongurile pe noile suprafețe, sfidând regulile. Neoficial, unii dintre ei au argumentat așa gestul: avem contract cu Apele Române, contract care prevede că trebuie să avem ieșire la apă, așa că ne amplasăm șezlongurile pe malul apei. Legea spune, într-adevăr, că din suprafața concesionată de o firmă comercială se poate folosi maximum 70% în scop comercial, iar 30% din suprafață, inclusiv cu deschidere la mare, trebuie să fie plajă liberă. Mai simplu: dacă ai 100 de metri liniari de deschidere la apă, o fâșie de 30 de metri trebuie să fie liberă. Această reglementare nu a fost respectată însă, în multe cazuri, niciodată.
Silenzio stampa
Revenind, regulile europene sunt clare: suprafețele noi nu pot fi concesionate. Atât noi, cei de la „România liberă“, cât și alți colegi din mass-media am publicat imagini care demonstrau că aceste reguli sunt încălcate și am cerut lămuriri celor care au concesionat plajele, Administrația Bazinală a Apelor Dobrogea Litoral (ABADL). Nu am primit un răspuns, deși au trecut câteva săptămâni bune. Recent, am avut și o explicație a refuzului de comunicare din partea ABADL. DNA l-a pus sub urmărire penală pe directorul acesteia, George Papari, chiar pentru modul în care a concesionat plajele. În primul rând, este acuzat că a închiriat unei societăți comerciale administrate de tatăl său un sector de plajă cu suprafața de 6.203 mp din stațiunea Mamaia, iar în perioada 2013-2015, a încheiat trei acte adiționale la același contract. De asemenea, procurorii spun că în cursul lunii aprilie 2016 a dispus constituirea unui nou subsector de plajă, care anterior fusese utilizat de instituția menționată drept culoar (1.086 m) destinat tranzitării utilajelor necesare întreținerii plajelor. Apoi, acesta a dispus includerea suprafeței în lista subsectoarelor libere de plajă, suprafață care a fost scoasă la licitația publică organizată de instituție la data de 29 aprilie 2016. Mai sunt cercetați Duhair Marwan, un concesionar de plajă, Ioana-Roxana Craioveanu, administrator la o societate comercială care a concesionat plaja, dar și o directoare din ABADL, Maria-Otilia Antonaru. Papari a plecat de la conducerea instituției acum câteva zile.
Reclamații la Protecția Consumatorilor
Oamenii care vor să stea pe plajă, dar sunt opriți de bodyguarzii firmelor concesionare, nu știu cui să-i sesizeze aceste nedreptăți. Mulți dintre ei apelează la Protecția Consumatorilor, deși problema nu este în jurisdicția lor. Anii trecuți, inspectorii s-au deplasat însă la fața locului, au aplanat conflictele și au avut grijă să fie respectată legea care prevede ca o suprafață de 30% din plajă să fie liberă. Cei mai în măsură să facă ordine ar fi totuși cei de la Administrația Bazinală a Apelor Dobrogea Litoral și, implicit, de la Ministerul Mediului.
ABADL, cel puțin cu vechea conducere, nu a mișcat un deget pentru a rezolva problema. Dimpotrivă chiar. Situația a intrat și în atenția Autorității Naționale pentru Turism. Președinta ANT, Anca Nedea Pavel, care a fost managerul unui hotel de patru stele din Mamaia și cunoaște bine cum stau lucrurile, este pesimistă. ”Noi am făcut în acest sens o adresă către Apele Române. Am avut o întâlnire și cu staff-ul Apele Române, întâlnire din care nu am sesizat că s-au întâmplat foarte multe. Din păcate, nu cred că le vom rezolva în această vară”, a susținut ea. S-a implicat și primarul Constanței, Decebal Făgădău. „Voi solicita prefectului să avem un comandament comun astfel încât fiecare să vină cu zona sa de competență. Pe zona aflată în administrarea Apelor Române și ulterior concesionată agenților economici, acolo, în tandem, trebuie să se asigure că lucrurile sunt în regulă. Or, în momentul de față, mi-e teamă că nu se întâmplă tocmai așa și ați văzut că și Autoritatea Națională pentru Turism s-a implicat tocmai pentru a sprijini creșterea calității actului de turism, dar cred că lucrul acesta nu se va rezolva sezonul acesta”, a completat el.
Controale din 26 iunie
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat miercuri că, prin Administrația Națională “Apele Române” (ANAR), va organiza acțiuni de inspecție și control pe plajă începând cu data de 26 iunie. Până la finalul sezonului estival, vor acționa echipe mixte de control formate din inspectori de specialitate de la ABADL și din cadrul celorlalte administrații bazinale din țară, împreună cu jandarmi și polițiști din cadrul MAI. ”În conformitate cu OUG nr.19/2006 (actualizată) privind utilizarea turistică a plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, echipajele de control vor verifica modul de desfășurare a activităților turistice pe plajă, având în vedere că ABADL are în derulare un număr de 283 contracte comerciale și 53 de contracte în stadiul de adjudecare. Lungimea totală de plajă administrată de ABADL este de 68,6 km (Vama Veche – Năvodari). Decizia a fost luată ca urmare a faptului că, în urma verificărilor întreprinse de Inspecția Bazinală din cadrul ABADL la sectoarele de plajă amenajate pentru sezonul estival 2016, inclusiv a suprafețelor reabilitate din fonduri europene, s-au constatat existența unor construcții provizorii (demontabile) în diferite stadii de execuție fără a fi autorizate, dar și folosirea plajelor reabilitate în scop turistic. Toți operatorii de plajă aflați în această situație au primit notificări pentru remedierea imediată a neregulilor”, se arată într-un comunicat al instituției.
PIERDERI. 650 de milioane de euro necesare
Dacă lucrurile continuă așa, iar Comisia Europeană va considera că sunt încălcate prevederile finanțării, statul român ar putea fi nevoit să returneze banii cu care a efectuat lucrările: 170 de milioane de euro. Asta înseamnă că, în medie, fiecare român va fi nevoit să plătească din buzunar 8 euro. De asemenea, a doua parte a proiectului de extindere a plajelor, care are nevoie de o finanțare-record, de 650 de milioane de euro, este pusă sub semnul întrebării.
SOMAȚIE. Curățați plajele!
ABADL are probleme și cu Primăria Năvodari. Instituția a anunțat public faptul că, în plin sezon estival, toată plaja din zona de nord a orașului Năvodari arată deplorabil, iar foarte mulți turiști sunt dezamăgiți de modul în care a fost pregătit acest sezonul estival. ”Somăm Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral ca, în regim de urgență, să procedeze la curățarea plajei, deoarece această situație creează un prejudiciu de imagine orașului Năvodari și litoralului românesc”, au precizat reprezentanții Primăriei Năvodari.
Petiție. Vor plaje libere
Pe internet a fost inițiată o petiție cu titlul ”Vrem plaje gratuite la Marea Neagră, fără șezlonguri pe porțiunile de plajă nou-create”. Peste 2.700 de persoane au semnat-o până la ora redactării acestui articol, și aproape 200 au comentat. Iată câteva dintre păreri: ”Este inadmisibil așa ceva”; ”Nu ar mai trebui închiriat nici măcar un metru de plajă, ea aparține tuturor!”; ”Este un abuz care se face de mulți ani! Chiar și pe plajele vechi, cele nescoase la lumină din mare, accesul este liber și gratuit, în sensul legii. Șezlongul de plastic este de fapt o taxă mascată!”.
IRONIC.La cine au ajuns plajele
Anul trecut, ABADL a închiriat 1.452.000 mp de plajă cu suma de 10.536.000 lei, fără TVA. În Mamaia au câștigat sectoare de plajă 90 de societăți comerciale. Printre ele se află unele care au ca obiect principal de activitate orice altceva, numai turism nu. De exemplu: ”spălarea și curățarea articolelor textile și a produselor din blană”, ”comerțul cu amănuntul al echipamentului pentru telecomunicații în magazine specializate”, activități de consultanță pentru afaceri și management, comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, comerț cu ridicata al aparatelor electrice de uz gospodăresc, al aparatelor de radio și televizoarelor, comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate, activități generale de curățenie interioară a clădirilor. 30% din firmele care au câștigat licitația avea datorii la bugetul de stat.
Sursa: money.ro