de Răzvan CĂLIN
Procurorii DIICOT și ofițerii antidrog au descoperit că cei doi capi ai familiei – Viorel Manea și concubina sa Cristina Silion – și-au transformat cei 12 copii în veritabili dealer-i de etnobotanice. Numai marfa pe care agenții antidrog au reușit să o intercepteze are o valoarea de peste un miliard de lei vechi, semn clar că afacerea de familie cu etnobotanice a familiei Manea era extrem de profitabilă. Asta în timp ce sute sau chiar mii de tineri și adolescenți din Bârlad și-au ”fumat” mințile și și-au tocat sănătatea consumând aceste substanțe extrem de nocive.
La sfârșitul săptămânii trecute, clanul Manea din Bârlad, celebra familie care a format una dintre cele mai puternice și prolifice rețele de trafic cu etnobotanice, a fost trimis în judecată. La capătul unei anchete minuțioase, procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Vaslui și ofițerii Serviciului de Combatere a Crimei Organizate (SCCO) Vaslui, au 
Însă, investigațiile celor de la DIICOT și SCCO au evidențiat că, practic, întreaga familie Manea era implicată direct în acesta trafic ilicit, de la cel mai mare până la cele mai mic. Dimensiunile rețelei clandestine pusă la cale chiar de Viorel Manea și Cristina Silion sunt de-a dreptul impresionante: toți cei 12 copii rezultați din relația lor veche de zeci de ani (și neoficializată vreodată în fața ofițerului de stare civilă), se ocupau cu traficul de etnobotanice, fiecare având rolul lor bine stabilit în această structură de tip mafiot. Pare a fi un scenariu desprins din filmele cu mafioți, însă, din păcate, cam asta e realitatea, chiar dacă vorbim de un amărât târg de provincie.
Elevii, principalii clienți ai clanului Manea!
Din cercetările efectuate de oamenii legii a reieșit că rețeaua infracțională a prins contur prin 2014 și, așa cum s-a văzut, era structurată pe baza relațiilor familiale.
În rechizitoriul întocmit, procurorii vorbesc despre faptul că principalii clienți ai clanului mafiot erau tinerii și adolescenții din Bârlad, majoritatea fiind elevi de liceu. Este un aspect trist și înfiorător asupra căruia cotidianul Est News a tras nenumărate semnale de alarmă. Campania de presă declanșată de jurnaliștii de la Est News a fost cauzată tocmai de proliferarea traficului și consumului de etnobotanice în rândul adolescenților și tinerilor bârlădeni. Iată că și ancheta oamenilor legii a evidențiat clar acest lucru, pe care, culmea, o partea dintre autorități (inclusiv conducerile liceelor) l-au negat cu vehemență deși totul se petrecea sub ochii lor. S-a ajuns până acolo încât aproape săptămânal Compartimentul Primire Urgențe de la spitalul bârlădean înregistra cazuri de tineri cu creierii făcuți praf de etnobotanice.
Anchetatorii au mai descoperit că pentru fiecare plic (ce conținea între 0,25 grame și 0,30 grame de astfel de substanțe), clienții plăteau între 5 lei și 15 lei.
Peste un miliard de lei vechi încasați pentru circa 18.000 de plicuri cu etnobotanice vândute!
Ioana Irina Manea, cunoscută și sub apelativul de Somalia și mama sa (Cristina Silion) erau cele care se ocupau de aprovizionarea cu substanțe etnobotanice.
”Cumpărau cantități mai mari, pe care ulterior le porționau, vânzând tinerilor din Bârlad la pliculețe transparente și autosigilante sau confecționate de ele din hârtie. Cumpărau aceste produse de la persoane neidentificate, din Iași, Bacău și Galați, ele aflând de acești dealer-i tot de la persoane cu astfel de preocupări. Deplasarea o făceau cu persoane din anturajul lor, posesori de autoturisme, care erau consumatori de substanțe etnobotanice”, se menționează în rechizitoriul procurorilor DIICOT vasluieni.
În 2013 Ioana Irina Manea a mai fost prinsă de agenții antidrog și ulterior condamnată pentru trafic de etnobotanice la șase luni de închisoare. Dar pedeapsa a fost suspendată condiționat pe un termen de încercare de doi ani. Însă, după cum s-a văzut, Somalia nu a fost prea impresionată de acest lucru, astfel că și-a văzut liniștită de treabă, alături de părinții, frații și surorile ei.
Cel puțin în ultimii doi ani, rețeaua mafiotă a clanului Manea a fost atât de bine pusă la punct încât, practic, traficul cu etnobotanice a devenit singura lor sursă de venit, chit că nici unul dintre membrii majori ai familiei nu avea vreo slujbă. Exploatând la maxim o piață a cărei cerere era în creștere de la un la altul, clanul Manea a reușit să ducă un trai mai mult decât decent. Numai ceea ce au reușit anchetatorii să intercepteze și să inventarieze arată cât de prolifică era rețeaua clandestină de etnobotanice pusă la cale de clanul Manea: 17.859 de plicuri (cca. 0,30 grame/plicul) pe care au încasat în total 102.399 de lei, adică peste un miliarde de lei vechi. Și se pare că acesta este doar vârful ”aisberg”- ului, doar ceea ce au reușit să afle anchetatorii.
Minorii familiei, obligați de părinți să vândă etnobotanice pentru a-și face rost de bani de pachet!
Procurorii DIICOT au mai descoperit că, în timp, fiecare din cei 16 membri ai familiei Manea avea roluri bine stabilite în rețeaua de trafic cu etnobotanice. Dacă ”șefa” Silion și fiica sa Ioana aveau misiunea principală de a face rost de substanțe etnobotanice, restul membrilor clanului aveau la rândul lor sarcini precise. ”Bosul” Viorel Manea coordona activitatea și ajuta la ambalatul mărfii, în timp ce restul odraslelor majore vindeau la greu astfel de ”prafuri”.
Însă, culmea, nici cei mici nu erau ”menajați”. Chiar proprii lor părinți i-au determinat să participe activ la traficul cu etnobotanice prin metode pe cât de perfide, pe atât de eficace. Puștii care erau de vârstă școlară și frecventau cursurile vreunei instituții de învățământ locale primeau de la părinții lor, zilnic, câte două pliculețe cu etnobotanice pe care trebuiau să le vândă ca să-și facă rost de bani pentru pachet. Și uite așa au reușit să-i specializeze și pe cei mici în vânzarea de droguri. De altfel, în ultimul timp se știa, mai ales printre consumatorii de etnobotanice, că în familia Manea toți vând etnobotanice, de la cel mai mic la cel mai mare. Cei mici vindeau ”prafuri” și când erau acasă: era de ajuns să suni sau să bați la ușa apartamentului lor, iar unul din cei mici îți și oferea pe loc o doză, contra sumei potrivite, bineînțeles.
La un moment dat, capii rețelei s-au prins că au cam atras atenția vecinilor cu vânzoleala care era zi și noapte pe la ușa lor (plus că mulți dintre consumatori nu mai aveau răbdare și trăgeau cu nesaț chiar în scara blocului respectiv sau prin preajmă). Așa că au decis ca cei mici să aibă asupra lor plicuri cu marfă și îi trimiteau să stea în preajma unei centrale termice de cartier dezafectată, situată în apropiere de blocul turn din spatele spitalului, domiciliul clanului Manea. Mai mult, minorii familiei Manea mai aveau o misiune cât zăboveau în centrala dezafectată: să dea alarma imediat ce zăreau prin preajmă oamenii legii.
Acest mediu extrem de viciat în care au crescut până acum minorii familiei Manea și-a pus amprenta în mod negativ asupra dezvoltării psiho-emoționale a acestor, sunt de părere specialiștii în domeniu. Pe timpul cercetărilor, anchetatorii au fost uluiți de ușurința și nonșalanța cu care cei mici vorbesc despre traficul de etnobotanice: ”Dacă ai droguri, poți să obții câți bani vrei! Iar când ai mulți bani, îi ascunzi în pereții casei!”. Sunt vorbele unor copii care din vina propriilor părinți au ajuns să crească cu niște concepții de viață periculos de eronate, cu un simț al valorilor anormal.
Ce pedeapsă vor primi capii clanului Manea?
În perioada martie – mai 2016, procurorii DIICOT și ofițerii SCCO au reușit să intercepteze mai multe plicuri cu etnobotanice pe care le-au găsit asupra unor clienți ai clanului Manea. În urma verificărilor efectuate la Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul BCCO Iași (Biroul de Combatere a Crimei Organizate), a rezultat că toate substanțele comercializate de familia Manea fac parte din clasa canabinoizilor sintetici, substanța activă fiind MDMB – CHMICA, aflată pe lista neagră a Europol de câțiva ani (substanțe psihoactive noi, notificate pentru prima dată în anul 2014 în sistemul european de avertizare rapidă, în temeiul Deciziei 2005/387/Jai a Consiliului”, din Raportul anual 2014 al EMCDDA/Europol).
Culmea este că deși au fost prinși cu mâța în sac, cum s-ar spune, cei din clanul Manea au negat cu vehemență faptele comise. Ba chiar Andrei Ionuț Manea (zis Cioara) a încercat (fără succes) să-i convingă pe anchetatori că etnobotanicele găsite asupra lor în urma percheziției domiciliare din urmă cu o lună, ar fi pentru propriul consum.
Procesul împotriva clanului Manea este abia la început, însă anchetatorii (la fel ca și opinia publică) speră că aceștia traficanți cu sânge rece îi vor primi pedeapsa meritată.