de Simona MIHĂILĂ
Bârladul a fost iarăși la un pas de a compromite cel mai mare proiect cu fonduri europene derulat vreodată pe teritoriul orașului, respectiv asfaltarea străzilor din cartierele Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar si Trestiana. Chiar pe ultima sută de metri înainte de finalizare, pe 1 iunie, în timp ce bârlădenii se pregăteau să meargă la urne spre a alege un nou primar, dirigintele de șantier (firma Croiali Construct din Huși) a renunțat la colaborarea cu municipalitatea locală, din motive pe care actualii edili susțin că nu le-au aflat. În consecință, SC Transmir, firma constructoare, a dispus sistarea lucrărilor, până recent, când Primăria Bârlad a încheiat un nou contract de dirigenție, de astă dată cu SC Vio’s Construcții SRL Bârlad.
Și la ora actuală, circulația se desfășoară cu dificultate pe mai multe străzi. De exemplu, pe strada Mihai Eminescu, autoturismele sunt obligate să facă slalom printre gropi, guri de canal, așa încât mersul pe contrasens pe porțiuni întregi din carosabil este inevitabil.
Odată cu semnarea noului contract de dirigenție, constructorul a primit un nou termen, respectiv 30 septembrie 2016.
„SC Transmir, firma constructoare, ne-a asigurat că va reuși să respecte termenul și sper că se va ține de cuvânt. Lucrările sunt executate conform unui grafic pe care trebuie să-l respecte”, a declarat, pentru Est News, primarul Dumitru Boroș.
Proiect cu năbădăi
Supranumit de localnici și “marea asfaltare”, acesta este cel mai costisitor proiect european derulat la Bârlad, valoarea totală fiind de 16, 3 milioane de euro, adică peste 730 de miliarde de lei vechi (din care mai bine de 650 de miliarde de lei sunt dați de UE).
Proiectul vizează asfaltarea și modernizarea a 56 de străzi (însumând peste 25 de kilometri) situate în unele dintre cele mai vitregite cartiere ale orașului, toate ridicate după 1990, și unde locuiesc aproape 20.000 de bârlădeni.
Chiar dacă pentru un oraș ca Bârladul obținerea acestei finanțări a fost o reală victorie, din 2011, de când au început lucrările, piedicile s-au ținut lanț și nu o dată lucrările au fost suspendate, iar orașul pe punctul de a pierde finanțarea și de a restitui Uniunii Europene banii cheltuiți. De fiecare dată, motivele au fost legate de conflictul de interese care a stat la baza atribuirii lucrării și de care ex-primarul Constantin Constantinescu a recunoscut că se face vinovat, fiind condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Înainte ca solutia sa devina definitivă, conflictul de interese a fost dezincriminat, iar dosarul a fost clasat.