Cum se năruie patrimoniul cultural-istoric al județului sub ochii nepăsători ai autorităților?!

de Răzvan CĂLIN

O ședință a Colegiului Prefectural Vaslui a scos la lumină starea jalnică a patrimoniului cultural și istoric din județ. Monumentele istorice sunt lăsate în paragină pe motiv că nu sunt fonduri pentru reabilitarea lor.

Patrimoniul cultural și istoric al județului Vaslui este pe cale să devină istorie sau, mai bine zis, o simplă amintire. Monumente istorice și culturale de o valoare inestimabilă zac pe întreg cuprinsul județului fără ca nimeni să ridice vreun deget pentru conservarea lor. În aceste fel, cu fiecare zi care se scurge, clădirile de patrimoniu sunt tot mai deteriorate, intemperiile și delăsarea oamenilor măcinându-le încet, dar sigur.

Asta în timp ce autoritățile stau și se lamentează (în cel mai bun caz!) că nu au fondurile necesare pentru așa ceva. Este clasica scuză găsită pentru mai toate problemele comunității, cu care responsabilii speră că vor închide gura celor ce îndrăznesc să le ceară socoteală sau să-i critice.

Conform statisticii realizată chiar de cei de la Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Vaslui, la nivelul județului nostru există nu mai puțin de 438 de obiective incluse pe Lista monumentelor istorice. Dintre acestea, 81 sunt de interes național și 357 de interes local. Același inventar al DJC Vaslui mai spune că 266 de obiective sunt monumente de arhitectură, 148 aparțin domeniului arheologiei, iar 24 sunt de for public. Într-o ședință a Colegiului Prefectural derulată ieri, 25 august, Corina Nicoleta Ursache, directorul executiv al DJC Vaslui, a recunoscut cea mai mare parte a acestor obiective sunt într-o avansată stare de degradare. Și, desigur, vina pentru această situație îi revine exclusiv eternei scuze că nu sunt resurse financiare, atât pe plan local, cât și la nivel de buget al Ministerului Culturii.

Într-un comunicat de presă trimis de Cancelaria Prefectului, s-a subliniat, printre altele, că ”în județul Vaslui sunt puțini specialiști autorizați în domeniul restaurărilor, fapt care, corelat cu lipsa documentațiilor de urbanism ce reglementează construirea în zonele protejate, duce la abandonarea unor monumente aflate în stare avansată de degradare sau la intervenții neautorizate. Pe de altă parte, DJC Vaslui se confruntă cu probleme de personal. În prezent, nu există niciun angajat cu studii de specialitate ȋn instituție, cu excepția directorului, Corina Nicoleta Ursache”.

Biserică din lemn veche de 600 de ani, lăsată să se năruie!

Un amănunt, deloc lipsit de importanță este că multe dintre obiectivele protejate din județ sunt lăcașe de cult sau sedii administrative bisericești. Și totuși, deși potrivit legislației în vigoare, proprietarii sau administratorii unor astfel de monumente istorice au obligația de a le conserva și păstra în condiții cât mai bune, Episcopia Hușilor sau protopopiatele din subordine nu se îngrămădesc să aloce fonduri pentru reabilitarea acestora. Și vorbim aici de mai multe clădiri, în special biserici, de o valoare inestimabilă, adevărate bijuterii arhitectonice, mărturii ale unor meșteșuguri și arte demult apuse.

Un exemplu în acest sens este biserica din lemn ce poartă hramul Sfîntului Nicolae din satul Cetățuia, comuna Puiești. Este printre cele mai vechi monumente ecleziastice din Episcopia Hușilor și a fost ctitorită de călugării Mănăstirii Neamț în urmă cu aproape șase secole. Micuța biserică din lemn este o bijuterie arhitectonică și e o minune că încă se mai păstrează în mare parte intactă. Este construită din bârne de stejar, încheiate după un vechi meșteșug „în cheotoare dreaptă” și păstrează și acum învelitoarea de șindrilă. Ancadramentul ușii este decorat cu motive solare, brâu în torsadă, solzi și plumbi, iar ancadramentele ferestrelor sunt îmbogățite cu motive stilizate florale și stelate. S-au păstrat inclusiv obloanele din lemn ale ferestrelor, cu geamurile mici în patru colțuri. Am facut aceste mici precizări tocmai pentru a sublinia valoarea și frumusețea acestui obiect de patrimoniu unicat. Și, atenție, biserica este funcțională și în momentul de față, aici oficiindu-se cu regularitate slujbe religioase. Însă, cine știe pentru cât timp având în vedere că odată cu trecerea timpului, lăcașul de cult se deteriorează din ce în ce mai tare.

Ce fac înaltele fețe bisericești, între timp? Mai nimic. Nu s-a alocat nici un leu pentru ca această bijuterie arhitectonică să rămână și generațiilor următoare. Deși Episcopia Hușilor este renumită pentru sârgul și priceperea cu care știe să ”producă” saci de bani, care, după cum se vede, se pierd prin ”tainițele” instituției.

Monumente istorice, din ce în ce mai degradate!

Iar exemplele ar putea continua la nesfârșit, căci așa cum am mai spus marea majoritatea a obiectivelor de patrimoniu sunt în această stare jalnică. Lucru recunoscut, de altfel, și de DJC Vaslui, care a și realizat un studiu în acest sens începând cu 2015 și până în prezent. Concluziile sunt cât se poate de grăitoare: ”D.J.C. Vaslui a desfășurat o acțiune de verificare a stării de conservare a tuturor monumentelor istorice din municipiul Bârlad, Huși și Vaslui și a modului de respectare de către proprietarii/administratorii de monumente istorice a prevederilor legale din domeniul protejării patrimoniului. În acest sens s-au întocmit procese verbale, constatându-se faptul că imobilele ce au calitatea de monument istoric, cu excepția clădirilor restaurate, se află într-o stare rea de conservare (degradări la elementele cu rol structiv, la nivelul soclului, al pereților portanți și învelitorii). Din păcate, în timp, unele monumente istorice au suferit intervenții neautorizate care au dus la diminuarea valorii monumentelor istorice, dar au știrbit și din frumusețea arhitecturală a orașelor de altă dată, în special Bârlad și Huși”.

Din păcate, trist, dar cât se poate de adevărat. Tot DJC Vaslui este cea care a și stabilit o listă cu monumentele istorice ce necesită lucrări de intervenție în regim de urgență. Lista cuprinde, printre altele, biserica de lemn din satul Cetățuia, clădirea ce a adăpostit până în urmă cu câțiva ani Școala gimnazială ”Vasile Pârvan” din Bârlad, ansamblul vechiului spital comunal din Huși, conacul Sturdza din comuna Tăcuta, Casa Mogoș și Casa Luchian, ambele din Vaslui etc.

Prefectul Olteanu: ”Se poate vorbi mai mult despre o stare de degradare, decât despre una de conservare a monumentelor istorice”!

Din păcate, includerea pe această listă nu echivalează cu obținerea de fonduri pentru reabilitarea acestor monumente istorice. Nicidecum! Autoritățile locale, dar și cele de la București nu știu altceva decât să se plângă că nu sunt fonduri. Și atât, nimic mai mult. Ar fi desuet să spune că în alte țări, tot ceea ce înseamnă vestigii ale trecutului este conservat și promovat de o manieră agresivă. E de ajuns să te gândești că unii au transformat statuia unui individ care urinează într-un veritabil loc de pelerinaj mondial pentru turiști din întreaga lume, generând fonduri anuale consistente la bugetul local din această atracție turistică. Iar noi stăm și privim cum bijuterii arhitectonice, obiective de o valoare culturală și istorică incomensurabile, se năruie cu fiecare zi ce trece.

De altfel, Daniel Olteanu, prefectul de Vaslui, a avut o intervenție cât se poate de tranșantă pe marginea acestui subiect delicat: ”Tot se vorbește de starea de conservare a monumentelor istorice, dar în realitate nici nu putem discuta despre așa ceva. În acest moment, se poate vorbi mai mult despre o stare de degradare, decât despre una de conservare a monumentelor istorice. Dar pot avea o șansă de a fi protejate și restaurate cu finanțare europeană. Este important să facem cunoscută această situație tuturor celor care ar putea fi interesați, dar nu știu că se pot implica în astfel de proiecte, de restaurare a monumentelor istorice. Organizațiile non-guvernamentale sunt primele care ar putea profita de această oportunitate de accesare a fondurilor europene, de exemplu. Din păcate, această stare de degradare persistă de peste 20 de ani, fără ca nimeni să miște vreun deget. Oare chiar trebuie să se întâmple vreo nenorocire, de genul incendiu, ca să facem ceva?! Ne-am tot obișnuit să reacționăm, în loc să acționăm din timp”.

Prefectul Olteanu a mai declarat pentru Est News că a identificat deja o organizație non-guvernamentală care ar putea pune umărul, împreună cu celelalte instituții ale statului, la accesarea de fonduri europene sau chiar de la bugetul de stat pentru reabilitarea unor monumente istorice din județ. Rămâne de văzut cât de bine vor reacționa autoritățile, căci, până la urmă, cine nu își respectă trecutul, nu poate avea viitor!