de Simona MIHĂILĂ și Mihaela NICULESCU
Articolul nostru de ieri, în care am relatat cazul uimitor al unui bătrân pe care doctorul Oleg Tacu l-a salvat de la amputare după ce acesta venise la Urgențe cu picioarele mâncate de viermi, a avut ecouri neașteptate, inclusiv dincolo de granițele țării. Pe adresa redacției Est News au sosit sute de mesaje de apreciere la adresa doctorului Tacu, dar și de mulțumire din partea celor care au trecut, în ultimii ani, prin mâinile sale fermecate, ce vindecă, repară și înfrumusețează.
Și nici nu se putea altfel, dat fiind succesul admirabil al singurului chirurg plastician pe care îl are Bârladul și care a rezistat tuturor șicanelor făcute de ”dinozaurii” spitalului, cei care au pus pe fugă toți medicii tineri și pricepuți ce au vrut să se stabilească aici. Pentru că, în afară de sărăcie, Spitalul ”Elena Beldiman” din Bârlad este condamnat și la blestemul invidiei doctorilor. Ne referim la cei care, deși nu au de partea lor competența, omenia și talentul, beneficiază de legea nescrisă a ”veteranului de instituție” în virtutea căreia taie și spânzură. Ca pe propria moșie!
Oleg Tacu este unul dintre tinerii care, după cum se vede, nu ”pricepe” mare lucru din mesajele care i se transmit. Făcându-se că nu aude nimic din ceea ce i-ar putea leza orgoliul, el își vede de treabă: operează, tratează, studiază cu o pasiune și o rată de succes care i-au adus rapid notorietate în toată regiunea Moldovei. Este un talent cu atât mai mult cu cât își face meseria cu brio ajutat doar de mijloacele rudimentare existente în spitalul bârlădean. De exemplu, pentru cazul prezentat de noi în ediția de ieri, chirurgul Oleg Tacu a fost nevoit să folosească un dermatom vechi de 40 de ani, un aparat manual depășit și fizic și moral.
„Am făcut, în ultimii doi ani și jumătate, șase referate către conducerea spitalului, dar nu am primit niciun răspuns. Am solicitat achiziționarea unui dermatom electric – subliniez, nu neapărat de ultimă generație, ci pur și simplu unul electric, fie el de când o fi. Este extrem de important pentru pacienți. Pe mine, ca medic, mă ajută în sensul că durata operației de grefă de piele, de exemplu, se scurtează, deși asta nu este neapărat important”, ne-a declarat medicul chirurg plastician Oleg Tacu.
Pacientul este traumatizat fizic excesiv, aspect contrastant cu nivelul și condițiile în care se face medicină în țările dezvoltate. Utilizarea dermatomului manual înseamnă realizarea voită a unei alte răni urâte, mult mai mare decât ar fi necesar. Plus că, prelevarea pielii cu acest instrument rudimentar lezează grav țesutul, iar vindecarea rănii se realizează într-un timp lung, recuperarea fiind îndelungată. Un dermatom electric produce pacientului o suferință mult mai mică, iar vindecarea locului de prelevare a pielii se face mai rapid, durerea fiind infimă prin comparație, iar timpul de spitalizare mai mic (un alt aspect deosebit de important, in condițiile în care bugetul contractat al spitalului nu este deloc unul optimist).
Unde sunt banii strânși din licitarea unor tablouri la balul caritabil organizat acum doi ani?
Medicul primar Oleg Tacu și-a pus mari speranțe, acum doi ani, când managerul de atunci, Ștefan Constantinciu, a promis că va sprijini, prin fondurile strânse la Balul Mărțișorului din 2014, achiziționarea unui dermatom electric.
„Prieteni de-ai mei au cumpărat opere de artă în cadrul Balului Mărțișorului tocmai pentru a contribui la dotarea compartimentului de Chirurgie plastică și reparatorie cu un dermatom. Repet, donațiile lor au fost cu destinație specială. Dar aparatul nu a fost achiziționat, iar banii strânși din donații… nu știu cum s-au folosit”, a mărturisit medicul Oleg Tacu.
Ștefan Constantinciu, managerul de atunci al spitalului bârlădean, a declarat pentru Est News că fondurile colectate în urma balului au însemnat peste 7.000 de euro. Ceva mai puțin decât era necesar (cca 10.000 de euro), dar dacă demersurile ar fi continuat, acum spitalul bârlădean intra în rândul celor care fac grefe de piele la nivel european.
Sub presiunile venite din exterior în legătură cu condițiile hoteliere precare din spital, conducerea de atunci a spitalului a
„În penultima ședință a Comitetului Director, am propus această destinație pentru banii obținuți în urma balului și toți membrii au fost de acord. Există și un proces verbal încheiat în urma ședinței de Comitet Director, dar în doi ani nu s-a realizat nimic. Proiectul nu a fost implementat. Sunt absolut decepționat de conduita celor care conduc actualmente spitalul. Sunt frustrat de faptul că banii donați de comunitate n-au fost direcționați către amenajarea acelor saloane, deși lucrările începuseră, după cum sunt sceptic că banii ar mai fi în conturile spitalului”, a declarat Ștefan Constantinciu, fostul manager al Spitalului „Elena Beldiman”
Angela Chirilă, actualul manager al instituției, susține că banii sunt în contul spitalului și nu s-au folosit pentru destinația hotărâtă de Comitetul Director, întrucât saloanele ce trebuiau amenajate se află în corpurile A și B, neconsolidate.
„Nu puteam face aceste investiții, în condițiile în care corpurile A și B sunt destul de șubrede. Sperăm în reconsolidarea acestora cu fonduri europene. Între timp, am realizat o rezervă la Ginecologie, cu dotare obișnuită, dar nu am putut amenaja saloanele hotărârii Comitetului Director de acum doi ani într-un spațiu neconsolidat. Nu cred că într-un spital cu pacienți destul de săraci saloanele cu coplată ar fi fost așa de căutate”, ne-a spus Angela Chirilă, managerul spitalului bârlădean.
Bine că într-un spital cu pacienți destul de săraci, sunt medici care nu se uită la ei dacă nu scot bani din buzunar pentru a-i ”premia” peste leafa pe care oricum o primesc. De unde să le mai rămână bieților oameni bani și pentru saloane civilizate?
Fostul manager, Ștefan Constantinciu, vrea să-și ducă promisiunea până la capăt și a declarat pentru Est News că până la sfârșitul anului viitor va cumpăra din bani proprii un dermatom pe care îl va dona spitalului.
Pe de altă parte, directorul medical dr. Gabriela Daniș a declarat că dermatomul electric ar fi fost deja introdus pe lista de aparatură ce urmează a fi achiziționată prin Ministerul Sănătății, 90% din fonduri având această sursă iar restul de la Consiliul Local Bârlad. Dar, la urma urmei, de ce n-ar exista două astfel de dermatoame, având în vedere numărul mare de pacienți care au nevoie de intervenții plastice și reparatorii?