Poluare de toamnă la Bârlad: fumul produs prin arderea vegetației și a gunoaielor provoacă boli ale aparatului respirator

Bârlădenii se intoxică singuri, încet și bine, fără să-și dea seama că, de fapt, fumul produs prin arderea vegetației și a gunoaielor are efect devastator în timp.

Pe parcursul întregului an, dar mai ales toamna, orașul se afundă ore în șir, cu precădere dimineața și seara, într-un nor de fum toxic cu efecte resimțite în special de persoanele cu sensibilitate mai mare la noxe sau cu astm. Din dorința de a-și curăța grădinile de resturile vegetale (frunze) dar și de gunoaie, unii bârlădeni le ard. Asta se întâmplă de mulți ani, numai că din momentul aderării la UE astfel de practici sunt pedepsite de lege, nu doar din cauza riscului de incendiu ci mai ales a poluării mediului înconjurător.

Cum sănătatea populației depinde de calitatea mediului, normele în domeniu impuse de UE trebuie respectate întocmai. Reprezentanții Gărzii de Mediu, dar și ai Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vaslui spun că în astfel de situații nu pot interveni decât în urma sesizărilor făcute de cetățeni.

„Este vorba, totuși, de o problemă de sănătate publică. E adevărat, și de mediu. Cred că cele două direcții vor trebui să se autosesizeze, de aceea le-am solicitat să analizeze mai temeinic situația”, ne-a declarat Isabel Bogdan, prefectul județului.

La nivelul municipiului Bârlad, instituția abilitată să se ocupe de acest aspect este Poliția Locală, dar fiind asaltată cu alte cu alte probleme, arderea resturilor vegetale și a gunoaielor este printre ultimele de pe lista priorităților. Pare o chestiune banală, dar nu e. Este adevărat că bunicii noștri făceau la fel, însă, pe vremea lor nu se putea vorbi despre poluarea mediului. În plus, oamenii mâncau mult mai natural și aveau o imunitate mult mai bună, ca să nu mai vorbim că habar nu aveau de stres, ceea ce îi făcea mult mai rezistenți la boli. În zilele noastre, situația nu mai stă deloc așa. Medicii pneumologi din Bârlad, ca de altfel din tot județul, constată de la an la an o creștere a numărului de pacienți cu alergii, boli ale aparatului respirator, în special cancer pulmonar, la pacienți care nu sunt fumători. Este mai mult decât elocvent că un factor declanșator îl reprezintă poluarea aerului.

Fumul produs în urma arderii frunzelor rămâne la nivelul solului, în cele mai populate zone ale orașului. Arderea unei tone de frunze uscate, de exemplu, produce 53 kg de monoxid de carbon, 18,5 kg de particule nocive și duce la degajarea altor șapte hidrocarburi aromatice cancerigene. S-a constatat, de asemenea, că în lunile octombrie și noiembrie se depășesc standardele pentru nivelul de particule nocive și monoxid de carbon. Studiile arată că prin arderea gunoiului menajer se degajează în aer cantități semnificative de monoxid de carbon dar și metale grele, substanțe chimice toxice precum și hidrocarburi poliaromatice.

Concluzia este că banalul fum, pe care nici autoritățile nici cetățenii nu-l iau în seamă, este un factor de risc ce nu trebuie ignorat. Până când autoritățile vor lua măsuri, cetățenii trebuie să fie conștienți de riscul la care se expun, atât pe ei cât și pe cei din jur, și să renunțe arderea deșeurilor, fie ele vegetale sau menajere. De asemenea, când întâlnesc astfel de practici, este de dorit să sesizeze Poliția Locală, DSP sau Garda de Mediu, deși aceste instituții, conform legii ar trebui să se autosesizeze. (Mihaela NICULESCU)