Logistică, vigilență, pază, măsuri de protecție speciale. Acestea au fost cuvintele de ordine ieri, la muzeul bârlădean, când au fost aduse 1.065 de obiecte din aur și argint vechi de aproape 7.000 de ani. Acestea vor face obiectul unei expoziții unice în oraș – „Aurul și argintul antic al României”. Fără discuții este cel mai important eveniment organizat de muzeul bârlădean în ultimii 30 de ani.
În perioada 5 martie-23 aprilie, Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad va adăposti, în 50 de vitrine speciale, o mare parte din tezaurul românesc.
„Este o onoare ca muzeul nostru să se afle printre cele 16 muzee din tot atâtea orașe în care se organizează această expoziție de valoare inestimabilă. Bârladul este, de altfel, singurul oraș dintre cele 16 care nu este reședință de județ care va găzdui totuși această expoziție itinerantă. Cei care vor dori să o viziteze vor putea afla detalii despre metalurgia aurului și a argintului de acum șase-șapte mii de ani și să vadă ce au putut realiza înaintașii noștri în legătură cu confecționarea obiectelor din aur și argint. Obiectele din argint nu sunt mai puțin valoroase. Este adevărat că aurul a fost primul metal prețios descoperit, dar pentru că argintul a fost descoperit mai târziu era considerat mai valoros, prețul lui fiind la un moment dat mai mare de zece ori decât al aurului. Cele 1.065 de obiecte din expoziția ce va fi inaugurată pe 5 martie provin din colecțiile a 32 de muzee din țară. Practic această expoziție este prima care adună la un loc atâtea obiecte de valoare. Expoziția itinerantă a început în 2013 și se va încheia peste câteva luni la Galați, după ce va putea fi vizionată la Bârlad. Anul acesta va lua drumul Ungariei”, ne-a declarat Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului „Vasile Pârvan”.
Vernisarea expoziției va fi făcută de către Mircea Mamalaucă, alături de custodele colecției și de Ernest Oberländer – Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, organizatorul expoziției. Vizitatorii vor putea admira obiecte din mai multe tezaure printre care tezaurul de brățări dacice descoperit în munții Orăștiei, tezaurul de piese din aur și argint din perioada dacică de la Bunești Averești, tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, tezaurul de la Sâncrăieni, renumit prin cupele de argint realizate cu influențe greco-romane, tezaurul de la Apahida, cu obiecte din aur și argint germanice cu pietre prețioase și semiprețioase, dar și din celebrul tezaur de la Pietroasele „Cloșca cu puii de aur”. (Mihaela NICULESCU)