Ieri, Academia Bârlădeană a deschis reuniunea de primăvară a societății culturale cu un eveniment dedicat zilei de 27 martie 1918, în care Basarabia s-a unit cu România. Activitatea, moderată de prof. Elena Monu, președinta Academiei Bârlădene, i-a avut ca invitați pe prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, specialist în istorie contemporană, și pe scriitorul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea din Iași.
Prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei a evocat pe larg importantul eveniment al Unirii Basarabiei cu România și a prezentat publicului două apariții editoriale: „Orașul Iași – capitala rezistenței până la capăt (1916 – 1917)”, al cărei coordonator este el, și „Nebănuitul Chișinău”, de Iurie Colesnic, ambele volume fiind tipărite de Editura Junimea din Iași. Directorul acestei edituri, bârlădeanul Lucian Vasiliu, a vorbit despre rezistența prin cultură și dincolo de Prut. Prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei a vorbit cu emoție despre evenimentul istoric din 27 martie 1918, având în vedere că s-a născut în Basarabia.
„M-am născut la Chișinău. Am cunoscut cele două refugii. Am considerat că este de datoria mea să merg după 1989 în Basarabia și să încerc împreună cu colegii mei de acolo să refacem istoria Basarabiei, cu gândul că vom putea realiza într-un final unirea Basarabiei cu România, iar pentru început , intrarea Republicii Moldova în UE”, a declarat prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei.
La 27 martie 1918, Sfatul Țării din Chișinău hotăra unirea Basarabiei cu România. După 22 de ani, în 1940, în urma Pactului Ribbentrop – Molotov, România a pierdut Basarabia, pe care o va recăpăta în 1941, pentru ca trei ani mai târziu, în vara lui 1944, să o piardă din nou. După 1989, curentul unionist a reînviat, în ultimii ani cunoscând un adevărat reviriment.
La evenimentul dedicat împlinirii a 99 de ani de la unirea Basarabiei cu țara mamă, au fost prezenți și câțiva unioniști din Asociația Pro Basarabia, dar și Vlad Caragia, șeful de Cabinet Parlamentar al deputatului Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor, domnia sa având dublă cetățenie, română și moldovenească. Vlad Caragia a rămas impresionat de interesul manifestat de Academia Bârlădeană și de alte instituții, tot mai numeroase, din țară.
„Eugen Tomac, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor, deputat în Parlamentul României, a fost cel care a propus ca ziua de 27 martie să fie zi liberă, și, cu siguranță, de la anul așa va fi”, a declarat Vlad Caragea. (Mihaela NICULESCU)