de Mara GRIGORIU
Un raport al unei firme germane de audit, recent dat publicității (detalii AICI), aduce o confirmare clară a faptelor pe care pacienții bârlădeni care trec prin Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” le relatează de ani buni pe rețelele de socializare. Șpaga este o certitudine atât în cazul medicilor, cât și al asistentelor.
Surpriză neplăcută între concluziile raportului care centralizează răspunsurile date de pacienți, cu privire la tratamentul de care au avut parte în 352 unități medicale din întreaga țară. Bârladul, prin Spitalul „Elena Beldiman”, se află pe locul 35, cu tot atâtea răspunsuri pozitive la întrebarea „Vi s-au solicitat bani sau atenții de către medici sau asistente?”.
În total, au fost primite 3.800 de răspunsuri afirmative la studiul derulat de compania Anti-Bribery Synergy, în cadrul unui proiect al Ministerului Sănătății, care a avut drept scop monitorizarea performanțelor operaționale în domeniul combaterii mitei în spitalele din România. Anti-Bribery Synergy este un organism acreditat internațional și cu operațiuni la nivel global specializat în audit, evaluare și certificare a sistemelor de management anti-mită, bazate pe standardul internațional ISO 37001.
Clasamentul spitalelor din țară unde serviciile medicale vin la pachet cu bani sau atenții pentru personalul medical este condus de Spitalul Universitar de Urgență din București. Urmează în top, cu 147 de răspunsuri pozitive, Spitalul Județean de Urgență din Brăila, iar podiumul e completat de Spitalul „Sf. Ioan” din Capitală, cu 98 de cazuri confirmate de mită.
De fapt, între primele 50 de unități spitalicești unde atențiile și plicurile cu bani sunt certificate de spusele bolnavilor se află nu mai puțin de 16 spitale din
Din clasamentul spitalelor unde se practică „plicul” nu lipsesc Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” (48 cazuri) și Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Cuza Vodă din Iași (26 cazuri), Spitalul Județean de Urgență din Bacău (39 cazuri) și Spitalul de Copii „Sf. Ioan” din Galați (27 cazuri).
Încă din luna iulie, Ministerul Sănătății a pus în aplicare o strategie anti-corupție, un proiect-pilot fiind derulat la Spitalul Fundeni din București. Unul dintre obiectivele strategiei este plasarea unor „pacienți sub acoperire”, care să meargă, în funcție de gradul de satisfacție al pacientului de la un anumit spital, să verifice dacă faptele sesizate de pacienți sunt mai mult sau mai puțin reale.