Aglomerație, agitație, nemulțumire și nervi întinși la maximum. Aceasta este, pe scurt, descrierea a ceea ce se întâmplă de două luni pe holul Primăriei Bârlad, unde sunt amplasate birourile încasatorilor taxei de salubritate. Unii încasează taxa, alții preiau declarațiile de impunere de la cetățeni.
Până la această oră, ar fi trebuit ca toți titularii să fi depus declarațiile de impunere, numai că strategia reprezentanților Primăriei a fost atât de „bună”, încât doar 60% – 65% dintre bârlădeni depuseseră declararațiile de impunere până la mijlocul lui februarie, din spusele primarului Boroș.
Angajați pe bază de concurs serios, încasatorii taxei de salubritate se pare că nu prea agreează să meargă pe teren. Dacă cei mai mulți locuitori ai Bârladului habar nu au că trebuie să plătească această taxă la Primărie, că vechiul încasator de la CUP nu mai vine în blocul lor, că trebuie să completeze o declarație înainte de a li se percepe taxa de salubritate, asta se datorează absenței încasatorilor Primăriei de pe teren.
„Am așteptat încasatoarea de aproape două luni. Nu a mai venit nimeni să-mi încaseze taxa la gunoi. Am aflat întâmplător că trebuie să vin la Primărie. Eu locuiesc pe strada Gen. Milea, vecinii mei pot confirma că niciun încasator nu a fost în bloc să ne informeze, nici nu a lăsat vreo hârtie în ușă pentru a ști ce avem de făcut. La mine acasă este în permanență cineva, dar nu a venit nimeni. Noroc că m-am întâlnit cu vechea încasatoare, care m-a lămurit despre ce este vorba. Eu am fost mulțumită de felul în care se lucra la CUP. Încasatoarea venea la ușă, știa în ce perioada pot să achit factura, lua legătura telefonic cu locatarii dacă nu-i găsea acasă. Acum situația s-a complicat. Am stat astăzi mai bine de o oră și jumătate la coadă. Încasatoarea de pe holul Primăriei se mișcă în ritm de melc. Abia știe să lucreze cu calculatorul. De aceea merge greu și oamenii se enervează. Nu am văzut nicăieri birouri încropite pe hol. Dar așa e la noi.”, ne-a declarat o bârlădeancă nemulțumită.
Ca această femeie indignată, sunt destui bârlădeni nemulțumiți de felul în care autoritatea locală a mediatizat demersurile ce trebuie urmate pentru stabilirea și achitarea taxei de salubritate. Unii au declarat reporterului Est News că nu vor veni la Primărie să depună declarații, pentru că nu au timp de pierdut, ci vor aștepta acasă încasatorii. Alții, chiar dacă și-ar dori să se prezinte la Primărie pentru a completa declarațiile, nu pot să se deplaseze, având probleme medicale. Este și cazul unei bârlădence care locuiește în zona spitalului. Deși stă tot timpul acasă, niciun încasator nu a vizitat-o în ultimele două luni. Și-a rugat băiatul să meargă la Primărie să plătească impozitul casei și astfel a aflat că are de plătit taxa de salubritate. A rămas însă consternată de faptul că deși în apartamentul său locuiesc doar două persoane, în baza de date de la Taxe și Impozite figurau trei persoane.
„Mi-am rugat copilul să-mi plătească impozitul pe apartament, acum 10 zile. L-a achitat, dar funcționara de la ghișeul Biroului de Taxe și Impozite i-a spus că mai este de achitat o restanță. A întrebat pentru ce și i s-a răspuns că pentru serviciile de salubritate. În loc de două persoane, eram trecute trei persoane. Normal că fiul meu a cerut explicații. O dată, pentru faptul că nimeni nu ne-a vizitat acasă, vreun încasator care să ne pună la dispoziție declarațiile de impunere, și apoi pentru care motiv figurau trei persoane la gunoi. I s-a răspuns la a doua întrebare cu ceva de genul că <<așa au aprobat consilierii>>. Băiatul meu au fost trecute din oficiu trei persoane. Un angajat al Primăriei, pe care l-a întâlnit pe hol, i-a dat un alt răspuns. Chiar și cei care au depus declarațiile au pățit la fel, pentru că nu s-au procesa.”, ne-a informat o altă persoană nemulțumită de situație.
Cu alte cuvinte, taxa se plătește, dar declarațiile de impunere nu au fost procesate. Taxa se achită în holul Primăriei, cu răbdare și pierdere de timp, sau la Biroul Taxe și Impozite, dacă doriți să plătiți și impozitul. Deși mulți ar dori să o achite în acest birou, sunt trimiși pe hol, pentru a evita îmbulzeala din încăpere. În ritmul acesta, e posibil ca abia la toamnă toate demersurile să fie finalizate și baza de date să fie pusă la punct, iar taxa să poată fi plătită organizat, ca până acum, prin încasatori. Dacă acești angajați și-ar fi făcut treaba cu conștiinciozitate și ar fi fost coordonați în mod profesionist de șeful lor, situația ar fi fost alta. Dar când devii angajat la stat, responsabilitatea nu mai e punctul forte. Leafa merge, tichetele de masă vin oricum, muncă mai puțină, „dolce far niente”! (Mihaela NICULESCU)