Statul român trebuie să asigure un sprijin financiar, acordat anual de aproape un milion de euro, schitului românilor din Sfântul Munte Athos, Prodromu, în plină criză a coronavirului.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea susţinută, în Parlament, de toate forţele politice, mai puţin USR, şi care prevede majorarea acestui sprijin, de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii, de la 250.000 de euro la 960.000 de euro, în fiecare an.
Şeful statului nu a folosit niciuna din variantele de blocare ale legii: retrimiterea în Parlament, pentru reexaminare, sau atacarea la CCR, astfel că legea a intrat în vigoare.
Proiectul de lege a fost depus în Parlament în luna aprilie 2019 şi era semnat de 90 de senatori şi deputaţi, atât de la Putere cât şi din Opoziţie, de la PSD, ALDE, PMP, PNL şi UDMR.
A fost votat în Senat, în octombrie anul trecut, iar apoi a mers la Camera Deputaţilor, for decizional.
Votul final, în Parlament, s-a dat pe 10 martie, când deja apăruseră primele cazuri de coronavirus în România. Au votat „pentru” 185 de deputaţi, contra, 57 şi au fost 20 de abţineri. Un deputat nu şi-a exprimat votul.
Toţi parlamentarii PSD au votat în favoarea proiectului, 18 de la PNL, 3 de la UDMR, 12 de la PMP, 13 de la Minorităţi şi 19 de la Pro România.
De la PNL s-au opus 32 de deputaţi, 19 deputaţi USR au votat împotrivă, la fel şi 3 de la UDMR.
Ce spuneau parlamentarii pe 10 martie, când au votat legea: „Suntem datori să le sprijinim”
Suntem aici şi vocea celor care şi-au asumat să nu aibă voce au renunţat la lume şi s-au dedicat în totalitate rugăciunii pentru lume. Faptul că este acest spirit astăzi în Camera Deputaţilor demonstrează că rugăciunea şi jertfa lor nu este în zadar.
Deputatul PSD Iulian Iancu, co-iniţiator al proiectului de lege care acorda aproape un milion de euro schitului de la Muntele Athos:
Deputatul ALDE Varujan Vosganian, de asemenea co-iniţiator, sublinia, la rândul său, necesitatea sprijinirii reprezentării româneşti ca o datorie patriotică.
Identitatea românească nu se menţine cu alegerile din patru în patru ani, ci cu aceste instituţii-şcoală şi biserică pe care suntem datori să le sprijinim.
Varujan Vosganian:
Motivarea legii: Sumele acordate până în prezent schitului sunt insuficiente. Comparaţie cu banii cheltuiţi de francezi pentru Catedrala Notre Dame
„Având în vedere istoria acestui loc şi importanţa acestuia pentru poporul român, este necesar ca statul român să acorde un sprijin financiar permanent pentru restaurarea, conservarea şi întreţinerea complexului de clădiri şi a operelor teologice, culturale, istorice şi artistice ce compun Schitul „Prodromu”, dar şi pentru dezvoltarea relaţiei spiritual-culturale şi sociale a pelerinilor cu acesta (…).
Lucrările de restaurare au început în urmă cu 30 de ani, iar pentru finalizarea acestora este necesară acordarea de către statul român a unui sprijin financiar anual în valoare de 960.000 de euro, întrucât costurile materialelor şi manoperei sunt din ce în ce mai mari, lucrările fiind întârziate şi amânate de la un an la altul, realizându-se până în prezent doar 40% din totalul lucrărilor de restaurare, sumele acordate până în prezent nefiind suficiente”, se preciza în expunerea de motive.
Aleşii făceau şi „un termen de comparaţie cu statul francez, care cheltuie aproximativ 4.000.000 euro anual pentru întreţinerea Catedralei Notre Dame, iar în urma tragicului accident din 15 aprilie 2019, în doar două zile, s-au strâns din donaţii 800.000.000 euro pentru restaurarea catedralei şi a operelor de artă afectate”, se arată în expunerea de motive a legii, iniţiată de reprezentanţi ai tuturor grupurilor parlamentare, cu excepţia USR, şi de parlamentari neafiliaţi.
Ce este „Prodromu”, schitul românilor din Sfântul Munte Athos
Prodromu a fost întemeiat în anul 1820 sub arhipăstorirea Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei şi adăposteşte piese artistice literare şi documente istorice de valoare, între acestea fiind icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Prodromiţa”.
La Schitul „Prodromu” se mai află icoana Maicii Domnului „Apărătoarea de foc”, icoana Maicii Domnului „Înainte Vestitoarea, icoana Maicii Domnului „Ctitoriţa”, iar în vechiul Paraclis al schitului cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” este icoana Sfintei Treimi şi icoana Sfântului Ioan Botezătorul, ce a fost îmbrăcată în argint în anul 1853 de către Grigorie Al. Ghica, domnitorul Moldovei.
Totodată, aici se află moaştele mai multor sfinţi, iar biblioteca schitului este un tezaur istoric inestimabil, ce conţine acte, documente, manuscrise, hrisoave şi opere teologice literare şi istorice unice în lume.
De asemenea, construcţia în sine a bisericii şi a corpului de clădiri care constituie schitul „Prodromu” sunt opere arhitectonice cu valoare istorică, recunoscute în plan internaţional şi vizitate anual de turişti din întreaga lume.
