Nu doar că nu există nicio dovadă care să sugereze că noul coronavirus ar fi artificial – dar există dovezi foarte clare că virusul a evoluat în mod natural. Cercetătorii au demonstrat în repetate rânduri acest lucru, dar speculațiile continuă într-un mod iresponsabil.
Am văzut cum teoria conspirației s-a răspândit în România încă dinainte ca virusul să apară la noi. Unul dintre cele mai persistente mituri astăzi este că virusul ar fi fost creat în laborator pentru cine știe ce scop sinistru, fie de chinezi, de americani, de Bill Gates, Soros, illuminati, extratereștri, reptilieni sau orice mai au chef conspiraționiștii.
<strong>În realitate, există un teanc mare de dovezi care arată contrariul: virusul a evoluat în mod natural, migrând de la animale la oameni. Dovezile științifice sunt publice, și cu un minim de efort, le putem înțelege.</strong><br>
E atractiv să cădem în plasa conspirației: China, exotism, laboratoare biologice și o conspirație internațională. Adevărul e însă mai simplu.
De când genomul virusului a fost analizat prima dată în ianuarie, geneticienii din toată lumea îi urmăresc evoluția. Spre exemplu, pe portalul Next Strain (trad.: Următoarea tulpină), cercetători din toată lumea pot introduce și analiza date legate de variații genetice ale virusului.
Se poate urmări cum apar tulpini noi, cum sunt transportate cele existente și cum se schimbă genetic virusul. Așa știm, spre exemplu, că rata de mutație a coronavirusului este lentă comparativ cu virusurile gripale.
<strong>În acest portal imens, cu date din toată lumea, pe care le poate analiza oricine, gratuit, nu s-a semnalat vreo anomalie care să sugereze că virusul ar fi artificial. Dacă era ceva suspect, aici s-ar fi văzut. </strong><br>
Emma Hodcroft, epidemiolog molecular la Universitatea din Basel, este unul din cercetătorii care analizează în mod regulat Next Strain. Deși a căutat intens dovezi care ar sugera măcar că virusul ar fi fost creat în laborator, nu a găsit decât contrariul.
Conform ei, „nu exista nici o dovadă că virusul a fost creat artificial sau eliberat dintr-un laborator”.
O echipă condusă de Shan-Lu Liu de la Ohio State University a concluzionat că, de asemenea, nu exista „nici o dovadă credibilă” că virusul ar fi fost creat artificial. Cum au aflat asta? Genomul virusului este cunoscut, și dacă ar fi fost modificat de mâna omului, am fi văzut unde anumite gene ar fi fost introduse în mod artificial, ori acest lucru nu se vede.
<strong>Cercetătorii au luat în considerare ipoteza că virusul ar putea să fi scăpat din laborator. Au analizat-o în mod serios, și au arătat că nu este adevărată.</strong><br>
Nu e ceva ce oamenii de știință au tratat cu superficialitate. S-a întâmplat în trecut ca anumite virusuri să scape din laborator, deci geneticienii au analizat și această posibilitate. Mai multe studii au pornit pe această direcție și toate au concluzionat același lucru: virusul nu a fost făcut în laborator.
Cel mai cuprinzător astfel de studiu a fost publicat de o echipă condusă de Kristian Andersen, profesor de imunologie și microbiologie la Institutul de cercetare Scripps. Cercetătorii au plecat de la analiza materialului genetic al virusului.
A fost clar aproape imediat că virusul nu e făcut de om
Kristian Andersen, profesor la Institutul Scripps
Practic, atunci când un virus este creat în mod artificial, se pleacă de la un virus deja existent căruia i se modifică anumite componente genetice. Structura lui SARS-CoV-2, însă, diferă foarte multe de a altor coronavirusuri care afectează corpul uman. Dacă cineva ar fi modificat un virus, ar fi plecat de la structura unui virus deja existent.
Mai mult, virusul seamănă foarte mult cu coronavirusuri observate la lilieci. Codul genetic al SARS-CoV-2 e identic în proporție de 96% cu virusuri observate la lilieci, de unde și teoria că de aici ar fi plecat virusul.
<strong>„Datele genetice arată, în mod irefutabil, că SARS-CoV-2 nu a fost obținut din structura unui virus existent”, concluzionează studiul.</strong><br>
Un alt indiciu important e dat de structura proteinelor „țepoase” cu care virusul se agață de celule pentru a intra în organism. Coronavirusurile de liliac au altfel de proteine, cu care nu se pot agăța de celule umane.
SARS-CoV-2 pare că și-a dezvoltat un fel de proteine cu care se poate lega foarte bine de celulele umane.
Echipa lui Andersen a folosit modele computaționale pentru a studia cum ar putea fi modificate proteinele din coronavirusul de liliac pentru a se atașa de celulele umane.
Folosind cea mai bună metodologie disponibilă la ora actuală, rezultatele lor au fost de 10 ori mai slabe decât ce a dezvoltat SARS-CoV-2. Cu alte cuvinte, virusul s-a dezvoltat mult mai bine decât am fi fost noi capabili să îl creăm. Chiar și dacă am fi încercat în mod explicit să îl edităm, nu am fi ajuns nici măcar aproape de ce a reușit evoluția în mod natural.
<strong>Evoluția naturală e mult mai bună decât oamenii la a dezvolta caracteristici virale, mai ales în cazul virusurilor ARN. Acest tip de receptor există în coronavirusuri observate la pangolini, sugerând că noul coronavirus ar fi putut migra de la lilieci la pangolini, și apoi la oameni.</strong><br>
Structura diferită a virusului și proteinele eficiente sunt dovezi clare că virusul a evoluat în mod natural. Studiul lui Andersen a fost publicat de aproape o lună, timp în care a fost analizat și susținut de toți experții veridici din lume. În lumea științei, concluzia este clară.
Din păcate însă, în media, teoria conspirației continuă să se propage pe anumite canale, alimentată probabil de goana după rating și senzationalism.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
