Biomarkerii selectina E și ICAM-1 au fost asociați în mod independent cu afectarea funcției ventriculare stângi (LV-GLS scăzut). Nivelurile crescute ale selectinei E și ale ICAM-1, identificate în timpul decadei a doua de viață, sunt asociate cu o afectare a funcției sistolice la vârsta mijlocie. Acest aspect sugerează o asociere între activitatea la nivel endotelial și insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție conservată (HFpEF- Heart failure with preserved ejection fraction).
,,Nu știam înainte de acest studiu dacă nivelurile crescute ale acestor biomarkeri erau factori predictivi în cazul persoanelor care nu au dezvoltat încă boala. Rezultatele actuale evidențiază un rol important pentru cei doi biomarkeri în procesul fiziopatologic care conduce la dezvoltarea HFpEF”, a declarat Dr. Ravi Patel, autorul principal al studiului.
Sesiunile Științifice ale Colegiului American de Cardiologie/ Congresul Mondial de Cardiologie s-au desfășurat online anul acesta
Selectina E și ICAM-1 (intercellular adhesion molecule-1) sunt biomarkeri ai activării endoteliale. Asocierea dintre valorile acestora la vârstă tânără și evoluția funcției cardiace ulterioare este destul de incertă. Acest studiu pune în evidență o asociere dintre factorii de activare endotelială enunțati și evoluția subclinică a HFpEF, lucru ce ar putea duce în viitor la noi piste terapeutice și la un posibil tratament cu eficacitate crescută. În momentul actual, nu există încă un tratament eficient pentru HFpEF care să scadă mortalitatea consecutivă acestei forme de insuficiență cardiacă.
Despre studiu
În cadrul analizei au fost incluși 2.285 de participanți (din studiul CARDIA), nivelurile biomarkerilor au fost determinate la 7 și la 15 ani de la începutul studiului, iar funcția cardiacă a fost evaluată la 30 de ani de la debutul studiului. Rezultatele au fost prezentate în cadrul Sesiunilor Științifice ale Colegiului American de Cardiologie/ Congresul Mondial de Cardiologie 2020.
CARDIA (Coronary Artery Risk Development in Young Adults Study) este un studiu prospectiv, la care au participat 5.115 persoane cu vârste cuprinse între 18-30 ani, care s-a desfășurat pe o perioadă de 30 de ani, începând cu anul 1985 în Statele Unite ale Americii.
,,Biomarkerii selectina E și ICAM-1 au fost evaluați în anul șapte de studiu, astfel încât participanții au fost, în medie, tineri. Am putut astfel asocia rezultate ecocardiografice efectuate 23 de ani mai târziu cu nivelul de E-selectină” – a declarat Dr. Patel.
Rezultatele atât la șapte, cât și la cincisprezece ani, au arătat că nivelurile crescute ale selectinei E și ICAM-1 sunt asociate cu o agravare a valorii LV-GLS (left ventricular global longitudinal strain)- un parametru care reprezintă raportul dintre nivelul maxim de scurtare a fibrelor miocardice în timpul unei sistole și lungimea acestora în timpul diastolei, în ventriculul stâng (camera cardiacă responsabilă cu „pomparea” sângelui oxigenat în întreg organismul. Un LV-GLS scăzut indică apariția unei disfuncții sistolice, înainte de evidențierea scăderii fracției de ejecție. De aceea acesta este utilizat în gestionarea HFpEF.
În studiu este menționat faptul că nivelul acestor biomarkeri în cazul adulților tineri nu a fost asociat ca factor independent cu disfuncția distolică.
„În ultimele 2 decenii, am remarcat faptul că HFpEF este o patologie foarte heterogenă. De aceea, în momentul de față avem tendința de a o privi ca pe o boală care afectează atât funcția sistolică, cât și cea diastolică.”-a completat Dr. Patel
Insuficiența cardiacă reprezintă o maladie cardiovasculară importantă, care afectează un segment semnificativ de populație și se asociază cu alte comorbidități care pot evolua în mod fatal: infarct miocardic acut, aritmii, accident vascular cerebral. În Statele Unite, insuficiența cardiacă contribuie la 1 din 8 decese înregistrate. Mai multe elemente ale stilului de viață, precum consumul excesiv de alcool, sare, grăsimi, sedentarismul, supraponderalitatea și consumul de tutun, cresc riscul de apariție a acestei afecțiuni.
În cadrul insuficienței cardiace, o formă clinică particulară are o dinamică interesantă: insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție conservată se asociază mai frecvent cu sexul feminin, vârsta înaintată și hipertensiunea (într-o măsură mai mică, și cu alte boli cardiovasculare), și este responsabilă pentru aproximativ jumătate dintre cazurile de insuficiență cardiacă (între 44% și 72%, conform diferitelor studii). Având în vedere prognosticul rezervat al acestei forme de insuficiență cardiacă, opțiunile terapeutice limitate și evoluția preclinică îndelungată, cercetarea în acest domeniu este esențială, pentru a scădea apariția de noi cazuri.
Citește și:
- #ACC20. Vericiguat reduce mortalitatea de cauză cardiovasculară cu 10% la pacienții cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută
- #ACC20. Utilizarea testării genetice în ghidarea terapiei antiplachetare post-PCI, asociată cu o reducere de peste 30% a evenimentelor cardiovasculare majore
- #ACC20. Printre pacienții cu ateroscleroză coronariană sau sistemică, rivaroxaban aduce cele mai mari beneficii la cei care suferă și de diabet