Noul coronavirus, SARS-CoV2, se transmite prin sistemul respirator, nu prin sânge. Țânțarii pot transmite mai multe virusuri, dar din fericire, noul coronavirus nu se numără printre acestea.
Micul țânțar este una din cele mai periculoase creaturi de pe fața Pământului. Aceste insecte care ne sug sângele sunt responsabile pentru sute de milioane de îmbolnăviri și omoară cel puțin jumătate de milion de oameni în fiecare an.
Pentru malarie, zika, febra Dengue și multe alte boli, țânțarii sunt vectorul principal de transmisie. Dar alte virusuri, cum ar fi HIV sau Ebola, nu sunt transmise deloc de țânțari.
Țânțarii au nevoie de sânge pentru a se reproduce, dar nu sunt niște seringi zburătoare. Au și ei sistemul lor imunitar și nu transmit fiecare virus pe care îl absorb.
În cazul HIV, nivelul de virus din sânge este foarte scăzut și din acest motiv, țânțarii nu îl preiau. Pentru Ebola însă, situația e și mai interesantă. Chiar și când cercetătorii au încercat să injecteze țânțari cu virusul Ebola, aceștia nu au fost infectați.
Atunci când un țânțar absoarbe sânge, acest sânge ajunge în sistemul digestiv al țânțarului. De acolo, orice virus trebuie să scape din sistemul digestiv al insectei, să infecteze restul corpului și să se răspândească în cap, în sistemul salivar, pentru a putea să se transmită la următoarea mușcătură a țânțarului.
Pentru ca țânțarii să transmită o boală la oameni, trebuie întâi să fie ei infectați la rândul lor, și nu există nici o dovadă că acest lucru se poate întâmpla în cazul noului coronavirus.
E puțin ironic, dar sistemul imunitar al țânțarilor ne apără de foarte multe virusuri. Doar gândul că HIV ar putea să se transmită prin mușcături de țânțar e înfiorător.
Anumite virusuri au evoluat special pentru a păcăli sistemul imunitar al acestor insecte. Malaria, în special, depinde direct de țânțari pentru a se transmite mai departe. Pentru a ajunge la acest nivel, virusul trebuie să evolueze mult timp în paralel cu țânțarii, adaptându-se la organismul lor și la mediul de transmisie prin mușcături.
Din fericire însă, SARS-CoV-2 nu prezintă astfel de adaptări.
Este extrem de improbabil ca un virus care a sărit de la o specie la alta (în cazul de față, de la lilieci la oameni) să aibă adaptări și pentru o terță specie ca țânțarii. Practic, e ca și cum ai câștiga loteria genetică de două ori la rând.
Atât Organizația Mondială de Sănătate, cât și Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA au trimis asigurări că șansa ca țânțarii să transmită noul coronavirus este practic zero.
SARS-CoV-2 se transmite prin căile respiratorii, în special prin mucus. Atunci când tușim, strănutăm sau contaminăm suprafețe, putem ajuta la răspândirea virusului. Chiar dacă avem virusul și ne ciupește un țânțar, acesta nu va da boala mai departe.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
