De când a început pandemia noului coronavirus (SARS-CoV-2), au apărut tot felul de afirmații răspândite pe rețelele de socializare cum că anumite alimente și suplimente pot preveni sau vindeca COVID-19. Chiar dacă Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a încercat să risipească astfel de mituri în jurul alimentelor “minune” cu efect anticoronavirus, dezinformarea continuă să circule.
Deși cu toții vrem să ne protejăm împotriva COVID-19, în prezent nu există dovezi conform cărora consumul anumitor alimente sau respectarea anumitor diete vă va proteja împotriva coronavirusului. Iată câteva dintre cele mai comune mituri demontate:
Mitul 1: usturoi
Există unele dovezi care arată că usturoiul are efecte antibacteriene, studiile existente indicând că compușii activi ai usturoiului (inclusiv alicina, alcoolul alilic și disulfura dialilică) oferă un efect protector împotriva unor tipuri de bacterii precum salmonella și stafilococul aureus. Cu toate acestea, cercetările care investighează proprietățile antivirale ale usturoiului nu au oferit rezultate concludente.
Deși usturoiul este considerat a fi un aliment sănătos, nu există dovezi care să arate că consumul poate preveni sau vindeca COVID-19.
Mitul 2: lămâie
Un videoclip viral pe Facebook a afirmat că consumul de apă caldă cu felii de lămâie ar putea combate coronavirusul. Cu toate acestea, nu există dovezi științifice conform cărora lămâia poate vindeca boala.
Lămâia este o sursă bună de vitamina C, importantă pentru a ajuta celulele sistemului imunitar să funcționeze corect. Cu toate acestea, multe alte fructe și legume conțin vitamina C.
Mitul 3: vitamina C
Așa cum s-a menționat anterior, vitamina C joacă un rol în susținerea funcționării normale a sistemului imunitar. Cu toate acestea, nu este singurul nutrient care menține sistemul imunitar.
Majoritatea dezinformării asupra vitaminei C și coronavirusului provine din studii care au investigat legăturile dintre vitamina C și răcelile obișnuite. În ciuda celor care afirmă online că vitamina C poate preveni și trata răceli comune, dovezile care susțin acest lucru nu sunt doar limitate, ci și conflictuale. Există, de asemenea, diferențe semnificative între răceala comună și coronavirus.
În prezent, nu există dovezi că suplimentarea cu vitamina C va preveni sau vindeca COVID-19.
Majoritatea adulților își vor îndeplini, de asemenea, cerințele de vitamina C dintr-o dietă care include o varietate de fructe și legume.
Mitul 4: alimente alcaline
Postări cu mii de like-uri pe rețelele de socializare sugerează că virusul poate fi vindecat consumând alimente cu un pH (nivel de aciditate) mai mare decât pH-ul virusului.
Un pH sub 7.0 este considerat acid, un pH de fix 7.0 este neutru și peste pH 7.0 este alcalin. Unele dintre “alimentele alcaline” despre care spune că ar putea ajuta la “vindecarea” COVID-19 includ lămâile, limes, portocalele, ceaiul de turmeric și avocado.
Lămâi? Aceste citrice au de fapt un pH de 2, ceea ce le face foarte acide, nu bazice. Unii se scuză online spunând că unele alimente pot deveni alcaline după ce au fost metabolizate de organism.
În general, nu există dovezi care să indice faptul că alimentele pot afecta nivelul de pH al sângelui, celulelor sau țesuturilor – cu atât mai puțin să vindece infecțiile virale. Organismul își reglează singur nivelul de aciditate, indiferent de tipurile de alimente consumate.
Mitul 5: dieta keto
S-a spus că dieta ketogenă (keto), care este o dietă cu conținut ridicat de grăsimi și conținut foarte jos de carbohidrați, oferă protecție împotriva COVID-19.
Ideea e că ar putea “stimula” sistemul imunitar. Deși există un studiu care a arătat că keto ar putea preveni sau trata gripa, acest studiu a folosit modele de șoareci. Acest lucru face dificil de știut dacă dieta keto ar avea un efect similar asupra oamenilor la prevenirea sau tratarea gripei.
În prezent, nu există dovezi științifice care să demonstreze că o dietă ketogenă poate preveni coronavirusul.
Ce puteți face, în schimb
British Dietetic Association (BDA) a declarat că nici un fel de alimente sau suplimente specifice nu poate împiedica o persoană să se îmbolnăvească de COVID-19. Alături de sfaturile OMS, BDA încurajează oamenii să aibă o dietă sănătoasă, echilibrată pentru a sprijini sistemul imunitar.
O dietă sănătoasă și variată, care conține cele cinci grupe principale de alimente, poate asigura că primim nutrienții de care avem nevoie.
Majoritatea nutrienților pe care îi obținem deja din alimentația noastră obișnuită (inclusiv cuprul, folatul, fierul, zincul, seleniul și vitaminele A, B6, B12, C și D) sunt cu toții implicați în menținerea funcției imune normale.
Este important, de asemenea, să luăm măsuri de protecție împotriva COVID-19, inclusiv spălarea frecventă a mâinilor, menținerea distanțării sociale și respectarea ordinelor de blocare.
Cu toate acestea, BDA îi sfătuiește pe adulții care trăiesc în Marea Britanie să ia un supliment zilnic de 10 micrograme de vitamina D și să mănânce alimente bogate în vitamina D, precum peștele gras, gălbenușurile și cerealele fortificate pentru micul dejun pentru a asigura niveluri adecvate de vitamina D.
Acest lucru se datorează faptului că principala noastră sursă de vitamina D este lumina solară și, din cauza ordinelor “stați acasă”, mulți dintre noi nu obținem suficientă expunere la soare.
Concluzia este că nu există alimente sau suplimente-minune garantate pentru a proteja oamenii de noul coronavirus.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
